„Ea depaseste scopul stabilit de actul Magnitsky autentic si are anumite elemente care pot fi contestate cand vine vorba de principiile statului de drept si de drepturile omului. Subiect care cu siguranta va fi analizat de Comisia de la Venetia si subiect care trebuie sa treaca si testul constitutionalitatii”, a explicat Iulian Groza.

Directorul Institutului pentru Politici si Reforme Europene mentioneaza ca initiativa legislativa, care vizeaza actul Magnitchi propusa deocamdata ca si concept de catre ministerul Justitiei nu face parte din angajamentele pe care le are Republica Moldova in raport cu Uniunea Europeana si nu este parte din acele noua masuri. 

„Din cate inteleg, aceasta initiativa legislativa a aparut in contextul in care se discutau despre sanctiuni internationale fata de persoanele care afecteaza securitatea statului. Dar vreau sa precizez ca acest act Magnitsky, originea lui e in SUA si obiectivul de baza a fost sa stabileasca niste mecanisme administrative care vizeaza subiecti, persoane, entitati, care au tentat la drepturile omului, au comis crime grave, asupra carora SUA nu are jurisdictie, adica nu poate sa ii judice si din cauza aceasta s-au adoptat solutii de acte administrative in raport cu cetateni ai alte tari”, a declarat Groza.

In forma in care s-a initiat in Republica Moldova, domeniul de interventie vizeaza si cetatenii proprii, subliniaza Iulian Groza. Totodata, acesta mentioneaza ca in cadrul legal al tarii noastre deja exista o lege care permite stabilirea unor mecanisme de aliniere si implimentarea a santiunilor interntionale in Republica Moldova. 

„Acuma si asta este element esential, fiindca actul Magnitsky asa cum este el, cum e adoptat in SUA si in mai multe tari europene el vizeaza cetatenii altor tari. De fapt solutia aprobata, la care a ales sa intervina ministerul Justitiei era sa vina cu acest act Magnitsky, care cu siguranta va suferi modificari, fiindca sunt si alte solutii de interventii legislativa care trebuie analizate. 

Subiectul sanctiunilor international nu este nou pentru Republica Moldova, mai exista o lege adoptata inca in 2015 sau 2016, privind masurile restrictive internationale, care ne permit noua ca si stat sa ne asociem sau sa stabilim niste mecanisme de aliniere si implimentare a sanctiunilor internationale, in primul rand cele ale UE”, a explicat directorul Institutului pentru Politici si Reforme Europene, Iulian Groza. 

Pe 9 decembrie, odata cu anuntul despre sanctiuni impuse impotriva lui Vlad Plahotniuc si Ilan Sor de catre Marea Britanie, ministrul Justitiei a prezentat un proiect care prevede transpunerea sanctiunilor internationale in legislatia Republicii Moldova. De exemplu, in cazul lui Sor si Plahotniuc, sanctiunile SUA si ale Marii Britanii vor putea fi aplicate si pe teritoriul tarii noastre. Proiectul mai prevede ca posturile de televiziune care ii promoveaza pe Sor si Plahotniuc ar putea ramane fara licenta.

Atunci, Sergiu Litvinenco a declarat ca proiectul de lege a fost inspirat, atat din legislatia SUA, cat si din statele care deja au transpus legislatia Magnitsky in propria legislatie.

Legea Magnitsky a fost adoptata in SUA in 2012, iar din 2016 aceasta se aplica la nivel global, autorizand guvernul american sa sanctioneze oficiali straini pe care ii considera ca au incalcat drepturile omului, inghetandu-le conturile si bunurile si interzicandu-le sa intre in SUA. Legi similare au fost adoptate de mai multe tari, din Canada pana in Marea Britanie si Uniunea Europeana. Parlamentul European a adoptat o rezolutie in martie 2019 pentru a indemna statele membre sa legifereze in mod similar cu Legea Magnitsky. 

Vezi AICI intreaga emisiune In PROfunzime din data de 23 ianuarie.