10:47, 1 Noiembrie 2017
, PRO TV

Vladimir Tismaneanu: Mostenirea anului de gratie 1989


Prabusirea comunismului in Europa de Est a accelerat dupa 1989 procesul de dezintegrare a Uniunii Sovietice, fiind un catalizator pentru miscarile patriotice din tarile baltice si Ucraina, inaugurand o noua organizare mondiala, neconditionata de diviziunile Razboiului Rece, de bipolarism, scrie Vladimir Tismaneanu pe blogul sau.


 

Aşa cum de foarte multe ori a afirmat Ken Jowitt, s-au creat condiţiile pentru o situaţie nouă, extrem de periculoasă, în care lipseau normele internaţionale de până atunci, iar comportamentul actorilor implicaţi nu putea fi anticipat. Existau astfel, încă de atunci, premisele unui haos global. Acest diagnostic nu exprima însă, sub nicio formă, vreun regret pentru lumea de dinainte de 1989.

 

El avea doar rolul de a atrage atenţia asupra faptului că revoluţiile şi „extincţia leninistă” au generat o realitate complet nouă. Mai mult decât atât, contextul radical diferit a impus o reevaluare a principalelor concepte care au dominat dezbaterile intelectuale în secolul al XX-lea: liberalism, naţionalism, societate civilă, socialism şi, de ce nu, însăşi viziunea noastră asupra libertăţii la sfârşitul uneia dintre cele mai violente etape din istoria omenirii.

 

Pentru impactul momentului 1989 asupra iniţiativelor de regândire a agendei liberale, câteva titluri din anii ’90 sunt de maximă relevanţă: Jerzy Szacki, Liberalism after Communism (Budapest and London: Central European University Press, 1995) şi Ira Katznelson, Liberalism’s Crooked Circle: Letters to Adam Michnik (Princeton, NJ: Princeton University Press, 1997).


Aşa cum am menţionat şi cu alte ocazii, întrebarea fundamentală rămâne: au fost evenimentele din 1989 cu adevărat revoluţii? Dacă răspunsul este afirmativ, atunci trebuie să analizăm diferenţa dintre acestea şi momente istorice similare (de exemplu, Revoluţia Franceză din 1789 sau cea din Ungaria din 1956). Dacă el este negativ, consider întemeiat să ridicăm o altă problemă: ce anume au fost ele? Simple fantasme, rezultatul intrigilor oculte ale unor birocraţii în criză care au fascinat întreaga lume, dar nu au schimbat în mod fundamental „regulile jocului”? Ultima formulare este esenţială pentru a înţelege semnificaţia a ceea ce s-a întâmplat în 1989.

 

Acordând atenţie modului în care s-au schimbat „regulile jocului”, avem posibilitatea de a aprecia cu adevărat consecinţele şi moştenirea anului 1989. Consider că transformările din principalele ţări din Europa Centrală (mai ales) şi de Est au fost revoluţii politice care au provocat decisiv şi ireversibil schimbarea regimurilor din această parte de lume.


În locul unor sisteme ideocratice, dominate de partidul unic, revoluţiile au creat entităţi politice pluraliste. Au permis foştilor subiecţi ai despotismelor ideologice (membri ai unor societăţi închise) să-şi recapete drepturile civice şi naturale şi să se implice în construirea unor societăţi deschise (vezi cartea lui Ivo Banac, ed., Eastern Europe in Revolution, Ithaca, NY and London: Cornell University Press, 1992). În locul unor economii planificate, toate aceste societăţi au adoptat economii de piaţă.

 

Pe parcursul acestui proces menit a răspunde la trei provocări fundamentale (crearea pluralismului politic, economiei de piaţă şi sferei publice), unele ţări au avut mai mult succes decât altele. Dar este indiscutabil faptul că în toate ţările din fostul bloc sovietic, ceea ce înainte era un sistem monolitic (o partocraţie monistă) a fost înlocuit de unul dominat de diversitate cultural-politică (vezi şi cartea lui Claus Offe, Varieties of Transition: The East European and East German Experience, Cambridge, MA: MIT Press, 1997).


Chiar dacă nici astăzi nu putem afirma cu certitudine că toate aceste ţări au devenit democraţii liberale funcţionale, este totuşi crucial să subliniem că, în toate aceste cazuri, leninismul bazat pe uniformitate ideologică, represiune, dictatura asupra nevoilor umane (Ágnes Heller) şi încălcarea flagrantă drepturilor omului au dispărut (dar nu fără dureroase urme).

Alte ştiri despre: