18:57, 23 Ianuarie 2012
, Vasile Botnaru

Vasile Botnaru: Cind presiunea strazii capata legalitate? Si cine e arbitrul?


Punct si de la capat: cu Vasile Botnaru si invitatii sai Janeta Hanganu si Leonid Litra.


 

Regele a murit, traiasca regele! Dincolo de valentele etimologice concrete, aceasta fraza imperativa, ce ar fi fost inventata de francezi, potrivit unei versiuni, iar potrivit altor surse, de britanici, contine, într-o forma comprimata, formula succesiunii în vârful puterii ce face abstractie de proceduri cum ar zice deputatii de astazi. Monarhul putea sa moara în patul sau regesc, pe câmpul de lupta ori înjunghiat de contestatarii avizi sa preia puterea, cu tot cu nevasta. Nu mai conta. Odata abandonând tronul, era binevenit celalalt rege, succesorul! Amnistierea sau mai bine zis auto-amnistierea celor veniti la putere este un procedeu valabil si azi. Din pacate sau din fericire, judecati dumneavoastra. Si asta pentru ca, istoria nu este un târâm romantic, cum zic filosofii. Despre asta discutam astazi cu invitatii mei. Asadar, în studioul de la Chisinau al Europei libere se afla avocata Janeta Hanganu si politologul Leonid Litra.


​​Europa Libera: Înainte de seria de proteste cu care opozitia parlamentara si extraparlamentara are de gînd sa determine puterea sa-si dea benevol demisia si sa cedeze puterea de fapt, este logic sa ne întrebam cît de legala este rocada pe care o planifica organizatorii protestelor cînd spun pe sleau ca prin optiunea a 20 de mii de protestatari ei au de gînd sa dea la o parte votul a doua milioane de alegatori, dupa ce am avut asemenea experiente, dupa ce maidanuri moldovenesti au functionat, începînd cu faza de aparitie a Republicii Moldova. Chiar si Marea Adunare Nationala a capatat legalitate si a devenit onorabila mult mai tîrziu. În momentul în care protestatarii îi huiduiau pe deputatii transnistreni, de exemplu, nu cred ca cei huiduiti si chiar îmbrînciti erau foarte încîntati si bucurosi de democratia strazii, etc. Acum, în paralel, vedem ce se întîmpla la Bucuresti. Exista experienta regionala a ucrainenilor. D-le Leonid Litra, ce zice teoria politologica? Cînd o presiune stradala capata onorabilitate si legalitate? În ce conditii?

 

​​Leonid Litra: „Probabil, un protest este oricînd legitim pentru ca este manifestarea unei dorinte de a te face auzit, este manifestarea unei nemultumiri. Si atunci cînd el se întîmpla în conditii non-violente, acest protest chiar este recomandat pentru anumite forme de democratie, mai ales pentru acelea avansate. Însa avem cîteva abordari în stiinta politologica, probabil, sînt divergente. Din punctul de vedere al realpolitik-ului, al ceea ce se întîmpla de fapt, orice protest, care ar putea avea chiar si un final violent, daca se termina cu preluarea puterii, el devine legitim. Si avem cazuri din astea în foarte multe state. Am vazut asta si în Kîrgîzstan, si în Ucraina. Pîna la urma conteaza daca puterea e preluata.”

 

Europa Libera: Adica protestatarii sau ajung la guvernare sau ajung în închisoare…

​​Leonid Litra: „Daca ajung la guvernare, Regele e mort, Traiasca Regele! Daca nu reusesc, ajung în închisoare, sînt judecati. Dintr-o alta perspectiva, cea a moralitatii mai degraba, as spune eu, cea care face abstractie de realpolitik, aceste proteste trebuie sa aiba o forma doar pasnica, sa se încadreze în conditiile legii si sa nu capete un caracter violent. Însa nu cred ca aceasta miscare, care este pornita chiar si la noi, are intentia ca sa protesteze pasnic, fara ca sa vrea sa guste din acest ciolan al puterii”.

 

Europa Libera: Janeta Hanganu, din punctul de vedere al dreptului, cînd un protest este legal, justificat, si unde este limita legalitatii unui protest?



Janeta Hanganu
: „Nici legea nationala si nici tratatele internationale nu spun despre un drept la protest ca atare. Un drept la protest ar fi justificat doar în masura în care este doar o manifestare a dreptului la libera exprimare, deci a exprimarii nemultumirii fata de putere…”

 


Europa Libera: Adica e o derivata a dreptului asta…

 

​​Janeta Hanganu: „Categoric. Deci este o forma de exprimare a opiniei, care este un drept consacrat, si ar mai fi dreptul la reuniuni si întruniri. Dreptul la protest nu poate fi legitimat atîta timp cît nu este doar o forma derivata a celorlalte doua drepturi. Bine, poate fi asociat si dreptul la libertatea religiei, în cazul în care aceste proteste tin de manifestari religioase. Ar fi o continuare la acest lucru acest drept de exprimare a opiniei si drept la întruniri. Are drept scop principal asigurarea principiilor democratice si a democratiei. Prin urmare, un protest ar fi legitim atunci cînd promoveaza o mai mare democratie, atunci cînd cere realizarea drepturilor democratice.

 

În dreptul international exista un termen consacrat ca „dreptul de a pretinde democratia”. Prin urmare, un protest ar fi legitim si sanatos pentru o societate democratica atunci cînd este menit sa asigure o mai mare democratie sau asigura respectarea principiilor pe care e bazata aceasta societate. Evolutia istorica a generat teorii diferite în functie de conjunctura. La începutul secolului XX, înainte de primul razboi mondial, exista o teorie internationala care spunea ca grupurile care au obtinut control asupra statului în urma insurgentelor pot fi recunoscute international numai în cazul în care sînt democratice, daca îsi confirma apartenenta la principiile democratice prin alegeri libere, imediat organizate dupa preluarea puterii. Este teoria Tobar. Curios e ca e promovata de un ministru de externe din Ecuador. Însa în anii 30 aceasta teorie e demolata, fiind înlocuita cu doctrina Estrada, care spune de fapt ca puterea trebuie recunoscuta atunci cînd e efectiva, cînd ea exista, legitimitatea ei nefiind deja importanta.”

 

Europa Libera: Si aici apare o întrebare. Exact mi-ati ridicat mingea la plasa. Cine este în masura sa stabilieasca daca puterea e eficienta sau daca strada revendica o democratie mai mare decît vede în realitate?

 

​​Janeta Hanganu: „Eficienta, probabil, este determinata de controlul pe care noua putere o manifesta, controlul asupra armatei, asupra politiei. În primul rînd, ordinea publica. Cred ca asta ar fi un criteriu esential de la care ar porni si toate celelalte forme de manifestare ale puterii. În privinta legitimitatii, în cazul în care protestul cere o mai mare democratie. Este iarasi discutabil daca democratia e anarhie pentru ca sîntem cam pe muchie de cutit. Revendicarea unor drepturi absolute atunci cînd ele nu pot sa coexiste bineînteles ca nu ar însemna democratie. Tocmai asta si e problema ca legitimitatea e o chestie foarte subiectiva. ”

 

​​Leonid Litra: „În general, exista situatii cînd cei care vin la putere prin proteste interzic protestele dupa asta. Asta-i un alt paradox al acestei miscari. Iar ceea ce spunea colega mea e anume faptul ca mai degraba controlul asupra puterii este cel care legitimeaza cumva acest nou regim. Dar aici vreau sa mentionez ca din start  partile nu sînt egale, pentru ca statul este singurul care detine monopolul asupra fortei. Si în acest caz, bineînteles ca un protest violent este înabusit de stat pentru ca el deocamdata este singurul care poate impune acest control al fortei. Si e o aplicare a fortei care are legitimitate, nu o violenta nelegitima”.

 

Europa Libera: Iarasi pîna la o limita. Caci la 7 aprilie s-a depasit legitimitatea aplicarii fortei acolo unde a început tortura.



Leonid Litra
: „Eu am impresia ca daca nu se schimba regimul, am fi putut avea situatia în care era justificat si asta…”

 

Europa Libera: Dar în principiu, în aceasta situatie de protest, este de fapt la miez o contradictie. Pentru ca, de exemplu, eu cu Leonid sînt guvernul, Janeta Hanganu e protestatara care spune: domnilor, voi nu sînteti democrati! Voi trebuie sa plecati! Dar eu cu Leonid spunem ca avem dreptate si legitimitatea sa continuam sa guvernam. Si atunci noi nu-i permitem Janetei sa vina mai aproape de 50 de metri, ca asa am scris eu în lege, de sediul guvernului, ca nu are dreptul sa vina cu bastoane si sticle incendiare etc. Deci conflictul asta poate fi depasit cumva sau el este imanent?

​​Janeta Hanganu: „Protestul care vrea sa schimbe orînduirea de stat nu este unul legitim. De altfel, si Codul Penal sanctioneaza penal orice actiune care vine sa încalce ordinea constitutionala a statului. Prin urmare, o asemenea metoda de schimbare a puterii nu este legitima. Unica metoda de schimbare a puterii fiind alegerile democratice si libere. Acest protest, mai ales în forma „Mie nu-mi place de aceasta guvernare si eu vreau s-o schimb fara a discuta exact care sînt revendicarile înaintate guvernului”, nu are o finalitate, si nu e o discutie. Este o insurgenta, o nesubordonare puterii, care nu are neaparat un scop legitim sau o finalitate democratica. De aceea, cred eu ca poate fi sanctionat juridic dupa toate prevederile Codului Contraventional si Codului Penal, eventual”.

 

Europa Libera: Dar ce am auzit pîna acum despre aceste proteste – facem abstractie de actorii concreti – este ca, vezi Doamne, Parlamentul si-a epuizat legalitatea, a epuizat sansele de a dialoga cu opozitia si cetatenii sînt chemati la nesupunere civica astfel încît sa se bata saua într-atît, încît parlamentul sa priceapa si sa-si dea demisia benevol si sa-si ia talpasita. Leonid, este un demers corect cel putin etic si moral, daca nu juridic?



Leonid Litra
: „Da, totusi. Pentru ca altfel nu poti niciodata protesta în fata celora ce se întîmpla si crezi cu tot dinadinsul ca a fost încalcata aceasta Constitutie, crezi ca sînt încalcate regulile de joc, si în acest moment esti în drept sa ceri acest lucru  pentru ca ai impresia ca guvernarea nu joaca dupa reguli. Si orice protest este, din acest p.d.v., întemeiat. Dar, ceea ce e important în acest protest, este sa încerci sa demonstrezi ca acele încalcari presupuse chiar au loc. Pentru ca, pîna la urma, daca exista motive întemeiate sa crezi ca Constitutia a fost încalcata, atunci chiar poti cere si nesupunerea civica. Este si asta un drept. Nu stiu ce repercusiuni judiciare ar avea, dar din punct de vedere moral, în calitatea mea de cetatean, atunci cînd vad ca se încalca regulile de aur, cele constitutionale, am dreptul sa cer demisia…”

​​Europa Libera: Leonid, dar eu mereu am aceeasi întrebare, valabila nu doar în conditii de protest. Daca la Curtea Constitutionala se voteaza 4:3, adica nu toti magistratii au convingerea ca s-a încalcat sau nu Constitutia, cu atît mai mult materia fina constitutionala, scoasa la discretia strazii, la discretia telecomentatorilor, mi se pare atît de riscant. Si atunci dovedirea încalcarii regulilor constitutionale este data pe mîna multimii. Cu cît mai multi protestatari sînt cu atît mai evidenta e dreptatea lor.



Janeta Hanganu
: „As spune altceva. Cu cît mai eficient este acest protest prin consecintele pe care le genereaza, cu atît mai justificata e aceasta actiune de protest. Prin urmare, nu e vorba de o legitimitate formalista. Nu exista o lege sau un drept care ar spune ca 10 mii de protestatari au mai multa dreptate decît o suta de protestatari, dar e vorba despre realitate. Viata bate legea în acest caz”.

 

Europa Libera: Si totusi, 10 mii sau 20 de mii de protestatari oricum nu au mai multa dreptate decît 6 magistrati care au studii, care au mandatul. Si atunci trebuie sa existe un expert, un arbitru în societate, chiar dupa ce se limpezesc apele. Pentru ca oricum alti magistrati vor veni, lor li se va încredinta expertiza. Cine poate sa spuna cu certitudine s-a încalcat sau nu Constitutia? De unde luam un arbitru neutru, echidistant, care sa poata sa vorbeasca în cunostinta de cauza daca regimul este mai democratic sau nu?



Leonid Litra
: „Chiar si în cazul Republicii Moldova comunitatea internationala încearca sa fie acea parte a treia care mediaza aceste neîntelegeri. Fireste, si presa îsi are locul ei, si societatea civila. Sînt actori pe diferite segmente care încearca sa intervina în aceste neîntelegeri. Dar daca impactul protestului va fi atît de puternic, s-ar putea ca atunci cînd puterea e schimbata în rezultatul unui protest sa nu mai apara aceste divergente. Cel mai interesant e ca aceste proteste au menirea sa faca ca puterea sa nu mai fie una populara. Si în momentul în care vin alegerile, protestele sînt un pretext pentru a genera alegeri, pentru a discredita puterea actuala, pentru a o face una cu pamîntul. În momentul în care sînt alegeri, practice opozitia îsi asigura  …”

​​Janeta Hanganu: „… legitimitatea pentru a obtine puterea…”

 

Leonid Litra: „Practic e un model de succes care oscileaza foarte bine între legitimitate si nelegitimitate si care are în final un rezultat scontat”.

 

Europa Libera: Krovopuskanie – asa era o metoda în medicina medievala. Nu-i asa, Janeta?



Janeta Hanganu
: „Din punct de vedere juridic, fireste, doar Curtea Constitutionala poate sa ne spuna daca a fost sau nu încalcata Constitutia. Pîna la urma, nu vad o problema institutionala – care ar trebui sa fie institutia cu aceste calitati de arbitru. E o problem de încredere, pentru ca în fond electoratul nu are încredere nici în puterea politica, nici în institutiile statului, fie ca acestea au fata Curtii Constitutionale sau au fata instantelor de judecata sau a oricaror altor institutii de stat. Faptul ca apelam la institutiile internationale nu ne ofera o mai mare liniste în suflet, pentru ca demonstreaza ca sîntem foarte provinciali, pentru ca nu putem sa ne cladim propriile valori si propriile caractere, care sa influenteze opiniile aici pe loc. Noi cautam idoli în alte parti”.

 

Europa Libera: Asta e ca si cum ai merge la sindicate sa te împaci cu nevasta…



Janeta Hanganu
: „Din pacate, cred ca e o reminiscenta sovietica. Comunitatile au fost distruse, au fost descurajate sa-si reglementeze singure relatiile sociale între membrii lor. Din aceste motive acum cautam idoli în alta parte. Pentru ca nu avem încredere unul în altul, vazînd dusmanul în vecinul de alaturi. ”

 

Europa Libera: Da o institutie morala, apostolica, de exemplu, un Ion Druta, care sa ne spuna printr-un articol cine a stins lumina în Moldova si cine urmeaza s-o aprinda? Credeti în asemenea institutii – institutia intelectualilor sau scriitorii si savantii din anii 90?



Leonid Litra
: „Ei au fost foarte populari cu ceva timp în urma, desi, în statele europene, chiar si daca e sa privim procesul de creare a UE, acesta a fost dirijat de anumiti intelectuali si în momentele de criza au fost mereu intelectualii cei care au intervenit, pentru ca de obicei ei sînt spectatorii acestui joc politic. În momentul în care simt ca acest joc aluneca într-o zona necontrolata, în care pot aparea mari probleme dupa asta, ei sînt cei care se implica.”

 


Europa Libera: În conditiile concrete ale Moldovei, credeti într-o asemenea formula?

​​Leonid Litra: „Cred putin pentru ca avem foarte putine personalitati capabile sa transmita un mesaj magnitudinea caruia ar genera gîndire pentru o buna parte din societate. Din aceasta cauza, cred ca personalitatile pe care le avem sînt deocamdata prea slabe sau prea nevazute. Ei pot comunica doar cu un anumit strat din societate si asta e o problema…”

 

Janeta Hanganu: „Aici as mai adauga altceva. Nu avem o societate unificata. Avem o societate foarte divizata. De aia cred ca exista intelectualitate pentru fiecare grup în parte, care are o anumita valoare si forta de convingere. Însa aceste persoane nu sînt unice pentru toti. Prin urmare, protestele ar avea ca lideri de opinie unele persoane, pe cînd cei care sustin actuala guvernare ar avea alte persoane pe post de lideri de opinie. De aceea, noi sîntem pe diferite unde de comunicare. Nu ne auzim reciproc. Intelectualitatea din anii 90 a fost discreditata cu consecventa, pe de alta parte, ea nu a reprezentat majoritatea populatiei de la oras în particular. A mers pe ideea românismului, pe idea unirii cu România, ceea ce fireste nu a fost împartasit de vorbitorii de limba rusa. Avem deci schisma legata de limba vorbita, iar asta se transpune si în viata politica.”

 

Europa Libera: Citeam din Alexandru Paleologu, care la rîndu-i citea dintr-un predecesor care spunea – Istoria nu e un tarîm al fericirii, Istoria e un tarîm al optimismului. Toti cei care stîrnesc zîzanii de genul asta sigur ca sînt optimisti si promit multe. Si aici iarasi am o mare durere. Persiflînd chiar mesajele organizatorilor, as zice ca ei spun asa – Hai sa-I dam jos pe astia, ca sa venim noi în locul lor -, ambalînd fireste acest mesaj în fericirea poporului, în democratie. Cum sa avem noi, alegatorii, încredere dupa ce am calcat de mai multe ori pe grebla neîncrederii? Cum sa avem încredere ca cei care vin sa instaleze o noua putere vor într-adevar binele poporului si nu vor sa ia pur si simplu puterea? Iarasi, avem o unealta de masurat aceste promisiuni?

​​Leonid Litra: „Este greu sa ai siguranta în acest caz pentru ca, vorba poporului, popa boteaza, dar zile nu da. Asa ca promisiunile opozitiei care se vrea la putere sînt una, iar realizarile sînt cu totul altceva.”

 

Europa Libera: Bine, dar IDIS Viitorul contine chiar în titlu o promisiune ca are instrumentul de masurat. Cine apropie viitorul si cine ne duce în trecut?



Leonid Litra
: „Noi încercam sa monitorizam platformele electorale si ceea ce se face de fapt. Noi facem sondaje pentru a vedea daca ceea ce face actorul politic e ceea ce a promis el, încercam sa monitorizam activitatea Parlamentului. Avem deci aceste instrumente academice, cu implicatii de politici publice, pentru a încerca sa transmitem un mesaj societatii legat de cît de corect îsi onoreaza obligatiunile acesti alesi ai poporului, daca sînt ai poporului… ”

 

Europa Libera: Dar d-voastra personal, ca individ, ca alegator, ca om cu experienta, cum va dati seama cînd cineva va minte, va înseala din ochi sau, într-adevar, e preocupat de bunastarea d-voastra în viitor?



Leonid Litra
: „Actiunile vorbesc de multe ori, adica ce a facut omul. Pentru ca cei care rîvnesc sa ajunga la putere acum au avut ocazia sa-mi demonstreze cît de buni au fost în trecut. Pe mine, sincer, ca cetatean, m-au convins foarte putin de acest lucru. Cei care sînt acum m-au convins ca pot face, dar deocamdata balanseaza între aceste lupte de grupuri de interese. Deocamdata ar fi riscant si pe alocuri neserios sa am certitudinea ca cine vine face asa cum spune. Este si aici un farmec al politicii, un joc, finetea caruia trebuie sa-l simti, pentru ca altminteri nu exista garantii”.

 


Europa Libera: Janeta, se zice ca femeile au trasatura asta nativa, calitatea de a detecta minciuna. Ma iertati pentru comparatie, dar ele sînt ca si canarul care e luat în mina ca sa detecteze gazele nocive, ucigatoare. D-voastra fiind si femeie, nu doar jurist de forta, cum va dati seama cînd promisiunile sînt desarte sau înselatoare?

​​Janeta Hanganu: „Îmi este frica ca asta si este jocul politicii, sa convingi electoratul ca tu esti cel mai putin rau sau esti cel mai potrivit pentru a fi promovat . Este si o gluma în acest sens, ca moldovenii din doua rele aleg raul cel mai mic, iar britanicii nu aleg nici unul. Probabil, e o chestie de mentalitate.

 

 

Pe de alta parte, conflictul la nivel de putere politica are totusi un rezultat sanatos, pentru ca puterea nu e concentrata în mîinile unui singur grup. Si atîta timp cît exista o concurenta, fie ea si prin metode mai bizare si subversive cum ar fi bîrfele sau protestele, societatea per total are de cîstigat. Pentru ca mobilizeaza politicienii sa faca si pentru tara anumite actiuni ca sa poata da raport si a avea ceva informatie credibila despre persoana lor la dosar, atunci cînd participa la alegeri.

 


În trecut era important din ce partid vine politicianul. Acum, fiind diversificata viata politica, acest conflict chiar daca nu pare placut alegatorului, care este obisnuit sa nu aiba grija cine e presedinte si premier, eu cred ca va duce în final la o mai mare deschidere. Faptul ca alegatorul nostru e obisnuit sa aiba un rege sau un voievod care are grija de toate nu înseamna ca aceasta alegere este cea potrivita. Din punct de vedere intuitiv, ca femeie, eu am putina încredere în politicieni. Poate ca formatia mea profesionala ma face sa vad lucrurile mai pragmatic, mai simplu. Cred ca ar merita sa tragem linia, care din ei pot sa faca mai multe, nu doar cei care striga si promit mai multe”.

 

Leonid Litra: „De fapt, aici tin sa va dau dreptate, pentru ca detectarea minciunilor politicienilor este cea mai usoara în conditiile unui pluralism politic asigurat, evident. ”

 

Europa Libera: Adica am fi interesati sa-i vedem mai des în ring. Acolo sa-si dea pumni si sa ne dam seama…



Leonid Litra
: „Fireste ca am vrea sa vedem un duel care ar respecta acest gentleman coat, daca vreti, în care sa nu se mearga în extreme. Dar acest pluralism ar asigura ca concluzia mea sa fie facuta în baza acestui duel.”

 

Europa Libera: Pîna la 7 aprilie 2009 eram si eu exact propovaduitor de pluralism si de batalii frecvente, dar dupa ce am vazut ce s-a întîmplat cu cladirile Parlamentului si Presedintiei, eu am un pic de frica. Si mai ales atunci cînd într-o emisiune televizata unul dintre organizatori a spus Rugati-va ca protestele sa fie pasnice!, adica cu o nuanta de amenintare, chiar am rezerve, pentru ca ma tem sa nu degenereze iar în niste violente, care o sa ne arunce înapoi mult mai departe de ringuri si de pluralism. Cum se pot totusi evita democratic, civilizat, violentele si degringoladele care, din pacate, se întîmpla si în regiuni mai apropiate si mai îndepartate. Juridic vorbind, doamna Janeta Hanganu…

 

​​Janeta Hanganu: „Juridic, un efect absolut ar avea eficienta investigatiilor dupa asemenea proteste. Daca am avea o autoritate politieneasca si judiciara eficiente, probabil sanctiunea pe care ar primi-o persoanele care abuzeaza de dreptul lor la întruniri, ar fi probabil mai putin…”

 

Europa Libera: Adica, pe întelesul ascultatorului, daca foarte rapid ar fi detectati provocatorii si aratati la televizor si bagati la închisoare, s-ar descuraja urmatoarele provocari.



Janeta Hanganu
: „Chiar si cei care s-au lasat provocati, tinerii care au aruncat cu pietre, simplul fapt ca li se va aplica o amenda administrativa  într-un regim clar, nu vorbesc despre „coridorul mortii” si mandate de arest, vorbesc despre un cadru legal, egal pentru toata lumea. Tu ai aruncat cu piatra, tu primesti amenda. Tu ai ars computer, primesti o amenda mai mare sau arest administrativ…”

 

Europa Libera: Iar tu care doar ai fluierat, ramîi bine merci cu dreptul tau realizat.



Janeta Hanganu
: „Exact. O lege aplicata echitabil si egal tuturor participantilor ar face o anumita claritate. Ar însemna ca eu merg la protest si stiu exact pîna unde pot sa merg pentru a-mi exprima opinia mea si a ma face auzit, dar nu depasesc aceasta linie, pentru ca stiu clar ce urmeaza dupa asta. Daca protestele au forma unei debandade si cei care arunca si distrug au sentimentul ca vor avea parte de un soi de amnistie si de imunitate, fireste ca nu vom ajunge niciunde.”

 

Europa Libera: Da, pentru ca biruitorii vor fi amnistiati…

 

 

Leonid Litra: „În primul rînd, trebuie asigurate conditii pentru protest. De multe ori violentele apar din cauza ca organele de forta din start încearca sa înabuse miscarea. Ar mai fi important si ca acele acuzatii care se aduc sa fie de ordin actual si nu viitor. Pentru ca am vazut ca unul dintre membrii marcanti ai acestui grup de rezistenta si de aparare a democratiei spunea ca în viitor vor fi falsificari si din aceasta cauza ei vor sa protesteze acum. Ceea ce mi se pare cam dubios. Nu poti protesta pentru ceea ce se va întîmpla în viitor…”

 

​​Janeta Hanganu: „Poti protesta la o adica, dar nu exista sens în asta…”

 

Leonid Litra: „Motivele pentru care vrei sa generezi proteste mari si cu implicatii capitale, pîna la scoaterea de la putere a actualei Aliante, sînt cumva mai deplasate”.

 

Europa Libera: Leonid, întelegeti foarte bine ca în felul asta ati intrat într-o zona  a manipularii. Or politicienii cu asta se ocupa în primul rînd, dar e obiectul unei alte discutii pe care, sînt sigur, o vom continua la Europa Libera. Va multumesc.

 

SURSA: Europa Libera

Alte ştiri despre: vasile botnaru, protest, societate,