13:40, 6 Iunie 2016
, PRO TV

Dionis Cenusa: Cum pot fi „europenizati” actorii pro-rusi din Moldova?


Europenizarea elitelor politice reprezinta un proces, de principiu, complicat si de durata. Acest lucru devine si mai dificil intr-un mediu predispus ostilitatilor eurosceptice, unde practicile si viziunile pro-europene sunt respinse, mimate sau mutilate de catre clasa politica.




Consolidarea institutiilor democratice, asigurarea unei justitii integre, maximizarea transparentei in luarea deciziilor politice sau la cheltuirea banilor publici, constituie doar cateva din practicile care se desprind din fenomenul de “europenizare” (sau denumit altfel – „occidentalizare”). Tentativele de a le transpune in realitatea moldoveneasca nu s-au soldat cu succes in perioada partidelor politice pretins pro-europene, aflate la guvernare in perioada 2009-2016. Din contra, multe dintre elementele europenizarii au fost puternic ridiculizate si banalizate. Anumite asteptari legate de resuscitarea procesului de europenizare in interiorul clasei politice sunt legate de noile partide politice cu viziuni pro-europene. Desigur, ramane de vazut daca intentia acestora nu se rezuma la infaptuirea unei vendete politice, ideea transpunerii ca atare a practicilor si valorilor europene fiind supusa unor targuieli si calcule politice egoiste.



La nivelul actorilor politici, europenizarea se realizeaza prin transferul de cunostinte si deprinderi, socializarea si asocierea cu partidele pan-europene, sporirea contactelor interpersonale si alte forme de angajare in dialog. Deocamdata, aceste forme de europenizare au fost aplicate fata de partidele „infratite” sau apropiate de partidele pan-europene (Partidul Popular European, Socialistii si Democratii, Alianta Liberalilor si Democratilor). Foarte putina europenizare s-a facut, pana acum, in raport cu actorii politici, vazuti de obicei drept oponenti naturali ai procesului de integrare europeana a Moldovei. Din aceasta categorie fac parte partidele si actorii politici individuali care critica deschis agenda europeana a Moldovei, promovand, totodata, proiecte geopolitice euroasiatice, dirijate de Rusia.



„Europenizarea” actorilor pro-rusi prin incluziune



Partidele pan-europene, dar si reprezentantii societatii civile de la Bruxelles si din alte capitale europene, ar trebui sa dedice timp si resurse suficiente pentru a coagula elementele pro-europene din vecinatatea sa estica. O abordare incluziva este la fel necesara in relatia cu oponentii vectorului european din Moldova.



in primul rand, contactele directe cu acei care critica integrarea europeana permite studierea argumentelor lor si, totodata, combaterea miturilor circulate de catre acestia. Astfel, angajarea acestora in „euro-dialoguri” ar reprezenta o modalitate de a confrunta constructiv ideile false si/sau eronate legate de UE si actiunile acesteia in tarile Parteneriatului Estic.



in al doilea rand, intensificarea relatiilor dintre euro-optimistii din UE si euroscepticii pro-rusi din Moldova ar crea premise pentru temperarea retoricii negative vehiculate de catre cei din urma.



in fine, existenta unor platforme comune de dialog intre promotorii UE (partidele pan-europene si societatea civila din UE) si actorii pro-rusi de la Chisinau poate contrabalansa influenta iminenta, care rezulta din socializarea excesiva cu structurile euroasiatice si anti-europene din Rusia. in toate cazurile mentionate trebuie atrase in aceeasi masura si actorii cu viziuni pro-europene, care se considera drept “reprezentantii exclusivi” ai UE in Moldova. Daca asemenea initiative cu participare promotorilor UE vor lipsi, atunci locul acestora va fi luat de catre euroscepticii din UE. Orice “asociere” a euroscepticilor din UE cu pro-rusii din tarile Parteneriatului Estic trebuie diluata pentru a proteja agenda europeana din Moldova de socuri aditionale.



Socialistii si drumurile spre Bruxelles



Participarea deputatului socialist, Bogdan tirdea, la evenimentul organizat de Grupul Verzilor/Alianta Libera Europeana (30 mai 2016), este un caz concludent al unei socializari realizate prin intermediul euroscepticilor europeni. Potrivit informatiei publicate de socialisti, prezenta lui tirdea la masa rotunda de la Bruxelles a fost facilitata de catre eurodeputata Tatiana Jdanok. Cea din urma vine din cadrul Uniunii ruse din Letonia si este cunoscuta pentru simpatiile sale fata de Rusia, si respectiv pentru criticile tintite impotriva UE. 



Bineinteles, conversatiile socialistului cu alti participanti la masa rotunda prezinta un exercitiu util de socializare cu reprezentantii societatii civile, mass-media si ai Parlamentului European. Totusi, se recomanda desfasurarea unor asemenea evenimente sub egida euro-optimistilor. Mai mult ca atat, asemenea activitati (mese rotunde, conferinte, instruiri etc.) ar trebui sa urmeze abordarea unor subiecte de substanta ce tin de politici sociale, politici antreprenoriale, mobilitate academica, schimbari climatice, proiecte europene, si mai putin sa fie bazate pe discutii geopolitice. Totodata, activitati similare trebuie sa fie desfasurate atat la Bruxelles si in alte capitale europene, dar si la Chisinau. Este cert faptul ca asemenea practici nu vor produce schimbari majore, peste noapte, in gandirea opozantilor vectorului european. Dar, pentru inceput, este esentiala stabilirea unor punti de dialog.



Gagauzia si accesul la proiecte europene



Alte forme de europenizare pot avea loc prin intermediul proiectelor de asistenta externa alocate de catre UE. Spre exemplu, circa 6,5 milioane EUR urmeaza sa fie oferiti de catre europeni pentru autonomia gagauza si raionul Taraclia in cadrul proiectului „Sustinerea agriculturii si dezvoltarii rurale prin promovarea masurilor de consolidare a increderii” (SARD), lansat pe 13 mai 2016. Proiectul vizeaza consolidarea dialogului dintre centru si regiunile beneficiare (Gagauzia, Taraclia) in domeniul dezvoltarii rurale si agriculturii, promovarea proiectelor antreprenoriale locale, precum si renovarea structurii sociale.



Este insa importanta asigurarea unei comunicari si promovari a aspectelor ce tin de principiile si valorile europene (transparenta procesului decizional, respectarea statului de drept etc.) pe toata durata acestui proiect si in toate localitatile care vor beneficia din acest proiect. Acest lucru este crucial avand in vedere referendumul controversat din 2 februarie 2014, desfasurat de catre administratia gagauza, la care circa 98% din participanti au optat in favoarea aderarii la Uniunea Vamala. Decizia UE de a lansa un asemenea proiect poate ajuta la angrenarea Gagauziei si Taracliei in procesul de integrare europeana, desi indirect, in particular pe dimensiunea agricola si a dezvoltarii rurale. Europenizarea regiunilor administrate preponderent de catre actori pro-rusi poate avea loc asigurand o comunicare eficienta si un grad inalt de socializare cu administratiile publice din cadrul tarilor UE (cum ar fi, Bulgaria etc.).



In loc de concluzie…



Prin sporirea cooperarii cu actorii politici pro-rusi creste probabilitatea ca pozitia acestora va deveni mai moderata, iar discursul lor mai putin toxic in raport cu UE si agenda europeana a Moldovei. Aceasta va ajuta la combaterea miturilor anti-UE si la insanatosirea discursului public cu privire la integrarea europeana. Pe de alta parte, neglijarea lor poate duce doar la pastrarea starii de fapt si respectiv la mentinerea acestora in captivitatea opticii distorsionate privind UE, promovata activ de catre propagandistii rusi.  

 

In fine, reiesind din volatilitatea politica din Moldova si popularitatea fortelor pro-ruse, “europenizarea” celor din urma constituie o necesitate urgenta pentru a evita rupturi majore in procesul de integrare europeana la o posibila schimbare a guvernarii. Cu toate acestea, eforturi considerabile trebuie intreprinse in continuare in directia “europenizarii” partidelor cu viziuni pro-europene, care deocamdata sunt neinspirate si inconsistente.  

Alte ştiri despre: