Expertiza poate face diferenta intre viata si moarte in plina criza provocata de pandemia de coronavirus. Libertatea a deschis o serie de colaborari cu jurnalistii romani de la publicatia ZME Science, o platforma independenta de jurnalism de stiinta. Semnatarii sunt ziaristi cu mare experienta care, in mod obisnuit, relateaza pentru publicul pasionat de stiinta din strainatate. Ei scriu, in fiecare zi, mai multe articole in Libertatea bazate pe cele mai recente date, studii si prognoze despre epidemia de coronavirus.
“Pandemie” nu este un cuvant pe care vrei sa-l auzi prea des, daramite iesind din gura sefului Organizatiei Mondiale a Sanatatii (WHO), Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, care a declarat ca se simte “extrem de ingrijorat” de “nivelul alarmant de inactiune” dovedit the unele tari. Pe 11 martie, Organizatia Mondiala a Sanatatii a ridicat infectia cu noul coronavirus la rangul de pandemie, dupa ce numarul de cazuri in afara Chinei a crescut de 13 ori in doar doua saptamani. Astazi, virusul responsabil pentru boala respiratorie COVID-19 a infectat mai mult de 140.000 de persoane in peste 110 tari.
O pandemie reprezinta o boala care s-a raspandit pe mai multe continente ale planetei in acelasi timp. Este cel mai ridicat nivel de raspandire a unei boli infectioase, deci mai grav decat epidemia.
Cat de ingrijorati ar trebui sa fim, totusi? Ajuta, desigur, sa avem un termen de comparatie. Pandemia precedenta a fost cea cauzata in 2009-2010 de virusul H1N1, cunoscuta si ca “gripa porcina”. Gripa porcina cauzata de tulpina influenza A (H1N1)pdm09 a aparut pentru prima oara in Mexic, de unde s-a raspandit rapid in jurul lumii, afectand intre 700 de milioane si 1,4 de miliarde de oameni in primul an de cand a aparut, avand o rata de mortalitate de 0.02% (18.500 de decese in lume).
Virusii H1N1 si SARS-CoV-2 (denumirea oficiala a noului coronavirus aparut in China in ianuarie) au multe lucruri in comun.
Ambele infectii sunt, de asemenea, extrem de contagioase: H1N1 a avut un R0 – numarul de baza a reproducerii care prezice numarul de cazuri noi raspandite de o singura persoana infectata – intre 1,4 si 1,6; noul coronavirus are un R0 estimat la 2,2, insemnand ca o singura persoana infectata va raspandi virusul altor 2,2 persoane, in medie. Deci coronavirusul este semnificativ mai contagios decat H1N1. Mark Lipsitch, un epidemiolog la Universitatea din Harvard (SUA), estimeaza ca noul coronavirus ar putea infecta intre 40% si 70% din populatia adulta a lumii anul acesta. Aceasta estimare este similara cu alte proiectii efectuate de alte grupuri de cercetatori. Ira Longini, un consultant pentru Organizatia Mondiala a Sanatatii, a declarat ca doua treimi ale populatiei globului ar putea sa se imbolnaveasca de COVID-19. Iar Gabriel Leung, seful catedrei de sanatate publica la Universitatea de Hong Kong, estimeaza o rata de infectie de 60-80%.
Pandemia H1N1 a fost declarata oficial pe 11 iunie 2009 si s-a sfarsit pe 10 august 2010. Insa, un vaccin pentru H1N1 a fost distribuit inca din noiembrie 2009. In mod normal un vaccin dureaza 10-15 ani sa ajunga pe piata, insa circumstantele curente nu permit o perioada indelungata de cercetare si testare, iar cercetatorii sunt nevoiti sa sara peste multi pasi.
Cu toate acestea, ar putea dura de la 12 la 18 luni pana sa avem un vaccin eficace si sigur impotriva COVID-19. Similaritatile dintre cele doua pandemii diverg cand vine vorba de rata de mortalitate. Daca gripa porcina a avut o rata de mortalitate de 0,02% (similara sau chiar mai redusa in unele locuri decat gripa comuna sezoniera), COVID-19 este mult mai agresiva. Calculul ratei mortalitatii a unei infectii majore inca in desfasurare este foarte dificil, pentru ca in fiecare zi apar infectii si decese noi. Mai mult, detectarea COVID-19 poate fi eluziva din cauza simptomelor blande in cele mai multe cazuri sau chiar infectiilor asimptomatice. Asta poate explica ratele de deces incredibil de diferite raportate in lume. In China, rata mortalitatii este de 3,6%, iar in afara Chinei de 1,5%, potrivit unui studiu recent publicat in jurnalul prestigios The Lancet. Cifrele difera insa enorm de la tara la tara: Italia raporteaza o rata de morbiditate de 6%, pe cand in Coreea de Sud se situeaza in jurul a 1%.
Trebuie mentionat ca persoanele in varsta (70+) sunt disproportionat afectate, cat si cele suferind de comorbiditati, cum ar fi afectiunile cardiovasculare sau autoimune. In ultimii ani, au existat si alte epidemii ingrijoratoare. In 2003, a aparut SARS-COV, un altfel de coronavirus, care s-a raspandit in 26 de tari, afectand circa 8.000 de persoane, rezultand in 800 de decese.
Un alt coronavirus, MERS-CoV, a afectat 2,500 de persoane in 2012, ucigand pana la 4 din 10 persoane infectate – din fericire nu s-a raspandit prea departe de focarele de infectie din Orientul Mijlociu. Virusul Zika, care a cauzat o epidemie in America de Sud in 2015 si 2016, a provocat 500.000 de imbolnaviri, rezultand 18 decese si numeroase cazuri de microcefalie (un defect de nastere).
De aceea este foarte important sa tusim si sa stranutam in cot (nu in palma), pentru a evita contaminarea altor persoane sau suprafete cu care am putea intra in contact. Nu putem sti inca cat de mult se va raspandi noul coronavirus. Insa sunt semne ca rata de infectie se aplatizeaza sau chiar descreste in unele tari, cum ar fi China si Coreea de Sud. Daca mai multe tari le urmeaza exemplul, sunt sanse ca pandemia COVID-19 sa nu-si atinga potentialul sau extrem de infectios, cel invocat de cercetatorii care vorbesc despre 40-60% din populatia planetei.
Sursa: www.libertatea.ro
