Urmarirea penala este efectuata sub aspectul comiterii infractiunii de violare a dreptului la secretul corespondentei. Procurorul pe acest caz, Denis Rotaru, nu ofera alte detalii.
In ultimii ani, in presa, au aparut mai multe interceptari. Potrivit expertilor, scurgerile de informatii au fost posibile doar prin implicarea nemijlocita a unor angajati CNA, PG, SIS sau alte structuri care ar trebui sa asigure dreptul la secretul corespondentei. Cine le-a interceptat si publicat, dar si cu ce scop — e o alta intrebare.
Lacunele cadrului legal
Interceptarea convorbirilor telefonice este interzisa prin lege si este pedepsita penal. Informatia despre abonat, datele privind apelurile de intrare-iesire si continutul convorbirilor telefonice reprezinta date cu caracter personal care cad sub incidenta notiunilor de „viata privata” si „corespondenta”, conform art. 8 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului (CEDO). in acest sens, cadrul legal contine toate instrumentele pentru asigurarea exercitarii protectiei drepturilor omului, spune seful Directiei Juridice a Centrului pentru Protectia Datelor cu Caracter Personal, Nicolae Lungu. „Avem un ansamblu de norme reglementare. Art. 8 al CEDO, Legea nr. 59 privind activitatea speciala de investigatii, Legea nr. 133 privind protectia datelor cu caracter personal, Ordinul interdepartamental privind masurile de investigatie, art. 177-178 ale Codului Penal.”
In 2009, CtEDO a condamnat R. Moldova in cauza „Iordache si altii” pentru faptul ca legislatia nu acorda protectie adecvata impotriva abuzului puterii de stat in domeniul interceptarilor telefonice si a sugerat modificarea legislatei. Astfel, in 2012, a fost adoptata Legea privind masurile speciale de investigatie, care stipuleaza ca interceptarile se efectueaza doar in cadrul dosarelor penale, de catre ofiteri de investigatii din cadrul MAI, CNA sau SIS, cu autorizarea judecatorului de instructie, la demersul procurorului. Ulterior, inregistrarea propriu-zisa se efectueaza de Directia tehnica a SIS. Pot fi supuse interceptarii comunicarile banuitului, invinuitului sau persoanelor care contribuie in orice mod la comiterea infractiunilor. Stenogramele se pastreaza la judecatorul de instructie, pana la incheierea urmaririi penale, tot el decide care dintre inregistrari urmeaza a fi distruse si desemneaza persoana responsabila, care de regula este procurorul. Pana la finalizarea urmaririi penale, el are obligatia de a anunta persoana care a fost supusa interceptarii.
Desi prevederile limiteaza posibilitatile de interceptare ilegala, in practica acest proces are loc cu mai multe deficiente. Anual, judecatorii de instructie admit mai mult de 98% din demersurile de interceptare a convorbirilor. Procentajul nu s-a schimbat esential dupa hotararea „Iordache si altii”. Din contra, in primele sase luni din 2015, din 6462 de demersuri de interceptare, instantele de judecata au admis 4521. Deseori, procurorii nu informeaza nici judecatorii de instructie despre rezultatul monitorizarii convorbirilor, dar nici persoanele interceptate, iar distrugerea inregistrarilor are loc conform unor reguli „confidentiale”.
In aceste conditii, potrivit consilierului juridic al Centrului de Resurse Juridice, Sorina Macrinici, se inregistreaza scurgeri de informatii in presa. in plus, in unele judecatorii inregistrarile convorbirilor se pastreaza in spatii nesecurizate, ceea ce poate afecta dreptul la viata privata a persoanelor vizate. Macrinici mentioneaza ca, la Judecatoria Centru, safeurile magistratilor erau dispuse pe coridor, iar avand in vedere faptul ca in unele instante judecatorii de instructie se schimba frecvent, respectarea principiului confidentialitatii este dificila.
O lacuna se refera la mecanismul parlamentar de supraveghere a masurilor speciale de investigatie. Raportul anual al Procuraturii Generale privind efectuarea masurilor speciale de investigatie nu este mediatizat pe motiv ca ar contine informatii confidentiale. Prin urmare, nu exista un control transparent privind autorizarea interceptarilor. Experti in domeniu spun ca raportul trebuie facut public, deoarece, potrivit legii, el ar trebui sa contina date statistice, nu si personale.
Pentru violarea dreptului la secretul scrisorilor, telegramelor, coletelor si altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si comunicarilor telegrafice, pedeapsa minima prevazuta de Codul Penal e amenda de 4.000 de lei, pedeapsa maxima fiind trei ani de inchisoare.
Citi intregul articol al Ziarului de Garda aici.
05.11.2015
ZDG: Schema interceptarilor telefonice. Este posibila inregistrarea cu programe spion?
Renato Usatii nu risca decat o amenda in cazul mediatizarii interceptarilor telefonice ale discutiilor dintre primarul de Orhei, Ilan sor, si fostul premier Vlad Filat. Doar daca se va constata ca primarul de Balti este cel care a interceptat, acesta ar putea fi tras la raspundere penala. Usatii a declarat ca nu el a interceptat si ca le-ar fi obtinut de undeva. In acelasi timp, specialistii infirma o posibila interceptare prin intermediul unui program-spion, sugerand ca acestea ar fi efectuate de serviciile specializate, noteaza Ziarul de Garda.
