Ziarul de Garda a fost la Bucuresti, unde a analizat sistemul de justitie din Romania, activitatea si organigrama institutiilor, dar si modul in care justitia de peste Prut, care la inceputul anilor 2000 suferea asa cum sufera astazi cea din R. Moldova, a reusit sa reinvie din propria-i cenusa si sa devina una cu adevarat performanta, un model nu doar pentru R. Moldova, ci si pentru multe tari din Europa.
Organizarea institutionala
In Romania principiile, structura si modul de organizare a sistemului judiciar sunt consacrate in Constitutie si in Legea privind organizarea judiciara. Justitia se infaptuieste in numele legii si se realizeaza prin intermediul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), echivalentul Curtii Supreme de Justitie (CSJ) din Moldova, precum si a 15 Curti de Apel, 42 de tribunale, dintre care 4 specializate, 188 de judecatorii si cateva instante militare. Totodata, pe langa fiecare Curte de Apel, tribunal si judecatorie functioneaza un Parchet. Parchetele sunt echivalentul Procuraturilor din R. Moldova si isi au sediul in localitatile in care isi au sediul si instantele pe langa care functioneaza.
Activitatea tuturor parchetelor este coordonata de Parchetul de pe langa ICCJ, care are personalitate juridica si gestioneaza bugetul Ministerului Public, minister condus de procurorul general al Romaniei. In cadrul Parchetului de pe langa instanta suprema functioneaza doua structuri specializate, cu competenta si organizare speciale – DNA, echivalentul CNA-ului de la Chisinau, si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), conduse de catre procuror-sefi. Totodata, activitatea procurorilor si judecatorilor este aparata, sustinuta si apreciata de catre CSM, asta pentru ca, in Romania, spre deosebire de R. Moldova, si procurorii, nu doar judecatorii, au statut de magistrati. In Romania, CSM este format din 19 membri: trei membri de drept, procurorul general, ministrul Justitiei si presedintele instantei supreme (ca si in R. Moldova), doi reprezentanti ai societatii civile (la Chisinau sunt trei), noua judecatori si cinci procurori. Presedintele este ales de catre toti membrii institutiei. El isi exercita mandatul pentru o perioada de doar un an.
Salarii mari si femei mai multe decat barbati
La fel ca si in R. Moldova, peste Prut, justitia se face in sali de judecata, de catre judecatori, avocati si procurori. In Romania, conform unor statistici oficiale, in aprilie 2015 activau 4733 de judecatori. 73% erau femei si doar 27% barbati (!). Majoritatea judecatorilor reprezinta categoria de varsta 36-45 de ani, iar aproape 3000 de judecatori au intrat in sistem dupa Revolutia din 1989. Ca o paralela, in R. Moldova la inceputul anului 2015 activau 441 de judecatori. Aproape 53% dintre ei, respectiv 248, sunt barbati si peste 47%, adica 193 dintre ei – femei. In R. Moldova, conform informatiilor oferite de catre Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), nu exista o statistica referitoare la varsta medie a judecatorilor. Ni s-a comunicat doar ca, in 2014, varsta medie a angajatilor din sistemul judecatoresc era de 37 de ani. Statistica aceasta nu este insa una relevanta, din moment ce au fost luati in calcul toti angajatii judecatoriilor, inclusiv grefieri si secretare, care, in majoritatea cazurilor, vin in sistem direct de pe bancile facultatilor. Totodata, in sistemul judiciar din Romania functioneaza 2780 de procurori. Barbatii si femeile sunt in numar egal. La fel ca si in cazul judecatorilor, majoritatea procurorilor au varste cuprinse intre 36 si 45 de ani si cea mai mare parte dintre ei au intrat in justitie dupa 1989.
Magistratii din Romania se pot lauda cu salarii motivante, mult mai mari decat cele ale colegilor de la Chisinau. Treptat, odata cu reformarea sistemului si cresterea performantelor justitiei, judecatorii si procurorii, dar si politistii, au inceput sa ridice salarii mult mai mari decat ceilalti bugetari ai Romaniei. Astfel, conform unor date statistice, in Romania, un judecator sau procuror incepator porneste cu un salariu de cel putin 700 de euro (aproximativ 15 mii de lei), iar acesta creste in functie de vechimea in munca. In aceasta perioada, peste Prut se discuta din nou despre marirea salariilor magistratilor, iar daca legea va fi aprobata, atunci un judecator sau procuror stagiar isi va incepe cariera cu o indemnizatie lunara de peste 7 mii de lei romanesti, adica cu aproximativ 35 mii de lei pe luna. De exemplu, Livia Stanciu, presedinta ICCJ, a avut anul trecut un venit doar din salariu de aproape 270 mii de lei romanesti, echivalentul a 1,3 milioane de lei moldovenesti. Pentru comparatie, Mihai Poalelungi, presedintele CSJ, a ridicat in 2014 un salariu de 259 mii de lei (MDL). Este adevarat ca acesta a ridicat si o pensie de 195 de mii de lei (MDL). Chiar si asa, nu se poate compara, la nivel de venituri oficiale, cu sefa din Romania. „Prin faptul ca s-au marit salariile s-a ajuns, practic, sa nu mai fie tolerata coruptia nici in interiorul sistemului”, explica Cristi Danilet, membru al CSM de la Bucuresti.
Filmarea, inregistrarea si distribuirea dosarelor
In Romania, spre deosebire de R. Moldova, filmarea unei sedinte de judecata este un act dificil. Asta pentru ca justitiabilii au decis in urma cu cativa ani ca justitia sa nu se faca la televizor. Asta in timp ce, in R. Moldova, in unele cazuri, au fost filmate integral sedinte de judecata in care martorii, cu lacrimi in ochi, faceau depozitii. Astfel, pentru a putea filma macar inceputul unui proces, trebuie sa trimiti o cerere prealabila instantei, iar aceasta trebuie sa fie acceptata de judecatori, dar si de partile din proces. Daca macar cineva refuza, atunci nu poti filma la acea sedinta. Totusi, la fel ca si in R. Moldova, oricine poate participa la aproape orice sedinta de judecata (cu exceptia celor interzise prin lege), in calitate de spectator. Dar, spre deosebire de R. Moldova, in Romania, odata ce un dosar ajunge in judecata, la el poate avea acces orice jurnalist sau activist pentru a putea face cunostinta cu probele acumulate de procurori. Astfel, dosarele sunt cu probele pe masa si nimeni nu poate aduce acuzatii privind disparitia acestora din dosar, examinarea dosarului fiind una cu adevarat publica.
Un alt element interesant. In Romania, odata ce un dosar este trimis in judecata, DNA-ul sau institutia care l-a gestionat face public rechizitoriul (sau un rezumat al acestuia, structurat clar), adica actul final de invinuire adus unui inculpat. In acest mod, sunt evitate speculatiile vis-a-vis de existenta sau inexistenta unor probe din acel dosar. In R. Moldova, rechizitoriul devine public abia in sedinta de judecata, si doar daca asisti la examinarea dosarului. Totodata, in tara noastra, probele din dosar nu sunt disponibile publicului larg decat atunci cand un dosar a trecut prin toate instantele posibile. Nu au fost insa putine cazurile cand instantele au refuzat accesul presei si la dosare finalizate, motivand cu faptul ca presa nu ar fi parte pe acel dosar.
La fel ca si in R. Moldova, toate sedintele de judecata din instantele romanesti sunt inregistrate audio. Totodata, la fel ca si in R. Moldova, doar ca, cu aproape 10 ani mai devreme, in Romania dosarele sunt distribuite aleatoriu prin intermediul unui program specializat, ECRIS, un sistem informatic la nivel national de gestiune electronica a dosarelor. ECRIS a fost dezvoltat incepand cu anul 2001 cu fonduri europene. Repartizarea aleatorie a dosarelor catre completele de judecata a inceput in august 2004. Si in Romania, ca si in R. Moldova, la acest capitol exista probleme. Acum cativa ani, inclusiv un raport al Curtii de Conturi din Romania arata ca exista riscul „dirijarii” dosarelor catre anumite complete de judecata. In acest sens, au existat si inca exista dosare penale pe numele unor judecatori. Singura diferenta fata de R. Moldova la acest capitol e insa una majora si absolut necesara: persoanele vinovate de fraudarea sistemului chiar sunt pedepsite.
Cititi intregul articol pe Ziarul de Garda
Sursa foto: ZGD