1. Art. 2 din Constitutia Republicii Moldova stabileste ca: ”Suveranitatea nationala apartine poporului Republicii Moldova, care o exercita in mod direct si prin organele sale reprezentative, in formele stabilite de Constitutie”.
Suveranitatea nationala in acceptiunea a diferiti autori nu are o interpretare larg si uniform acceptata, identitati, valori si prioritati diferite determinând o diversitate de definitii. Oricum, prin suveranitate trebuie sa intelegem o calitate a poporului de a fi suveran, de a dispune liber de soarta sa; dreptul exclusiv pe care il detine poporul de a exercita autoritatea suprema politica ce-i apartine in mod direct.
Concluzia 1:Nimeni, nici din exteriorul tarii, nici din interiorul ei, nici printr-o actiune, nici printr-un act nu poate limita poporul nici intr-un drept al sau, deoarece aceasta ar insemna limitarea suveranitatii poporului. Suveranitatea, puterea politica care apartine poporului este imprescriptibila si inalienabila. Numai poporul insusi poate ceda unele drepturi ale sale prin intermediul referendumului.
2. Art. 75 din Constitutie fixeaza dispozitia precum ca: ” Cele mai importante probleme ale societatii si ale statului sunt supuse referendumului.”, iar alin. 2 al acestui articol prevede ca: ” Hotarârile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridica suprema”.
Prin aceste dispozitii constitutionale trebuie sa intelegem ca prin cele mai importante probleme ale societatii si ale statului se are in vedere orice problema de interes national. in acest sens norma constitutionala nu face restrictii, sau exceptii, nu limiteaza dreptul poporului de a se pronunta prin referendum asupra unor anumite probleme.
Reglementarea precum ca: ”Hotarârile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridica suprema” trebuie inteleasa ca aceste hotarâri au aceeasi putere juridica ca si normele constitutionale si din aceste considerente ele nu mai necesita a fi confirmate de Parlament.
Concluzia 2: Conform art. 2 si art. 75 din Constitutie poporul poate opera o modificare constitutionala in cadrul unui referendum deoarece aceasta se inscrie ca una din cele mai importante probleme ale societatii. Hotarârea adoptata in cadrul referendumului va avea forta juridica suprema si va intra in vigoare din momentul validarii rezultatelor referendumului de catre Curtea Constitutionala. Deoarece o hotarâre adoptata in cadrul referendumului semnifica manifestarea de vointa generala a poporului, ea nu mai necesita aprobare sau confirmare de catre Parlament.
3. Dezvoltând normele constitutionale, Codul electoral al R.M. in alin. (1) al art. 142 stabileste ca referendumul republican se desfasoara in scopul exercitarii puterii poporului si participarii lui nemijlocite la conducerea si administrarea treburilor de stat. in functie de natura juridica a problemelor supuse referendumului, art. 143 din Codul electoral stabileste tipurile de referendum, cum ar fi: constitutional, legislativ si consultativ.
Art. 146 din Codul electoral stabileste problemele supuse referendumului republican, printre care adoptarea si revizuirea Constitutiei Republicii Moldova.
4. Este adevarat, Curtea Constitutionala prin Hotarârea Nr. 57 din 03.11.1999 privind interpretarea art. 75, art. 141 alin. (2) si art. 143 din Constitutie a stabilit ca ”Constitutia Republicii Moldova poate fi revizuita numai de catre Parlament, direct sau prin declararea de catre acesta a unui referendum, in conditiile respectarii procedurii prevazute de art. 66 lit. b), dispozitiilor art. 75, 141, 142 si 143 din Constitutie”. Analizând atent aceasta hotarâre, observam ca Curtea Constitutionala nu neaga faptul ca Constitutia Republicii Moldova poate fi revizuita si prin declararea de catre Parlament a unui referendum.
In Hotarârea nr. 15 din 11.04.2000 despre controlul constitutionalitatii art. 150 alin. (1) si (2) din Codul electoral, Curtea Constitutionala printre altele a mentionat:
1) Cetatenii si Presedintele Republicii Moldova sunt in drept sa initieze desfasurarea oricarui tip de referendum republican in conformitate cu art. 2 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1), art. 75 alin. (1) art. 88 lit. f) din Constitutie, care consfintesc principiul suveranitatii poporului si dreptul poporului de a solutiona, in modul stabilit de Constitutie si de legi, prin referendum;
2) La revizuirea Constitutiei pot fi aplicate doua proceduri: parlamentara - cu respectarea prevederilor art. 141 - 143; referendumul - cu respectarea prevederilor art. 2, art. 39, art. 66 lit. b) si art.75 din Constitutie.
Dupa cum putem observa, in cazul in care modificarea Constitutiei va avea loc prin referendum, Curtea Constitutionala nu mai recomanda aplicarea reglementarilor de la art.143 din Constitutie, care prevede ca Parlamentul este in drept sa adopte o lege cu privire la modificarea Constitutiei dupa cel putin 6 luni de la data prezentarii initiativei corespunzatoare, iar legea se adopta cu votul a doua treimi din deputati.
Concluzie 3:in baza articolelor 2, 39, 66 lit. b) si 75 din Constitutie Parlamentul poate hotari desfasurarea unui referendum constitutional in cadrul caruia poporul sa se pronunte asupra unei legi privind revizuirea Constitutiei.
5. Avizele Comisiei de la Venetia, Codul bunelor practici in materie de referendum adoptat de catre Comisia de la Venetia la 19 martie 2007 CDL-AD(2007)008 si alte documente elaborate de aceasta organizatie a Consiliului Europei au un caracter de recomandare si nu pot interzice sau aproba orice actiune a autoritatilor statale sau limita dreptul suveran al poporului.
Codul bunelor practici in materie de referendum prevede un sir de recomandari printre care: - Efectele referendumului, decizional sau consultativ, trebuie sa fie precizate expres in Constitutie sau prin lege. - Este preferabil ca un referendum asupra chestiunilor de principiusau altor propuneri formulate generic sa aiba caracter consultativ.Daca are insa caracter decizional, trebuie sa existe norme care sa prevada in mod expres procedura ulterioara.
Concluzie 4:Republica Moldova se incadreaza in recomandarile Comisiei de la Venetia deoarece dispune de cadrul legal (art.75, art.66, art.141, art.142 din Constitutie, Codul electoral) care prevad procedura organizarii si desfasurarii referendumurilor de orice tip, precum si efectele produse prin hotarârile adoptate in cadrul referendumurilor.