Iar PLDM nu va iesi de la guvernare, dar vrea scoaterea justitiei de sub controlul oligarhului Vladimir Plahotniuc, al carui partid este el insusi parte a complicatului arc guvernamental de la Chisinau. In interviul acordat RL, Valeriu Strelet mai da asigurari ca, in ciuda socului, „problema Filat” nu va influenta deciziile strategice ale PLDM.
Cititi interviul acordat de primul-ministru pentru Romania Libera:
Cât de grava este situatia din Moldova? Interventia dumneavoastra de miercuri, la Congresul PPE de la Madrid, a fost monopolizata de criza politica de la Chisinau si de situatia lui Vlad Filat (fostul premier al Moldovei si presedinte al PLDM, arestat preventiv sub acuzatii legate de coruptie – n.r.).
Valeriu Strelet: Înca nu este criza politica pentru ca alianta functioneaza, nu a anuntat nimeni decizia de a se retrage din alianta. În ceea ce ne priveste pe noi, PLDM, am fi cei mai motivati sa o facem, având în vedere maniera - nu esenta, ci maniera - în care a fost ridicata imunitatea lui Vlad Filat, am putea adresa unele reprosuri partenerilor de alianta, deoarece au actionat contrar acordului de alianta. Însa noi întelegem provocarile si marile dificultati prin care trece Republica Moldova la acest moment, întelegem care ar fi consecintele unei asemenea decizii (retragerea de la guvernare – n.r.) acum, când suntem în pragul negocierilor cu Fondul Monetar International, când, s-o spunem asa, suntem în prag de iarna. Deci PLDM va participa la guvernare în continuare. Nu vom fi, poate, niste parteneri foarte comozi, noi am punctat ca, de-a lungul anilor, am fost nevoiti sa facem compromisuri.
Însa miercuri, la Madrid, ati spus ca, desi sunteti prim-ministru, va simtiti ca un lider al opozitiei.
V.S.: Am mai spus-o si înainte, de fapt a mai spus-o si domnul Vlad Filat în anumite perioade ca, uite, noi suntem o minoritate în cadrul unei majoritati. Astazi, sentimentul de opozitie este dictat de faptul ca nu toate initiativele noastre de reforma îsi gasesc întelegerea cuvenita. Obiectivele pe care le-am cuprins în programul de guvernare sunt foarte ambitioase si ele vin practic în perfecta armonie cu solicitarile protestatarilor pro-europeni, care îsi doresc schimbari în Republica Moldova. Si noi ne dorim aceste schimbari. Obiectivele trasate vizeaza reforma procuraturii, sistemul anti-coruptie, reforma sistemului de justitie, scoaterea organelor care trebuie sa fie independente de sub influenta si de sub aceasta stare de subordonare politica. Eu ieri (miercuri – n.r.) am mentionat ca unele organe sunt exploatate exclusiv de unele partide care sunt la guvernare.
Ati spus ca institutiile din justitie sunt controlate politic, la fel mass-media, dinspre un centru de comanda. Nu ati dat nume, însa aluzia la Plahotniuc (oligarhul Vladimir Plahotniuc, cel care controleaza PDM – n.r.) a fost stravezie.
V.S.: E o realitate la noi. Nu mai este niciun secret ca acest personaj, care acum nu mai este om politic, pentru ca s-a retras si nu mai are niciun statut în cadrul Partidului Democrat, continua sa mentina controlul asupra mai multor institutii importante din tara noastra, în special asupra celor care au misiunea de a asigura ordinea de drept, legalitatea, triumful suprematiei legii si a principiilor statului de drept. În mod special, am în vedere Procuratura, Centrul National Anticoruptie, Curtea Suprema de Justitie, practic întreg sistemul judecatoresc, apoi Consiliul Coordonator al Audiovizualului si o serie întreaga de alte institutii. Important e sa întelegem ca fara scoaterea de sub control politic a institutiilor mentionate, noi nu vom putea merge înainte. De aceea, sentimentul de opozitie în cadrul unei majoritati este dictat de încercarea de a le explica colegilor ca este nevoie sa facem acesti pasi acum. Le-am spus ca marile provocari si probleme, de regula, genereaza si mari oportunitati. Eu consider aceasta perioada ca una a marilor oportunitati care ne dicteaza necesitatea de a ne schimba, de a ne reforma.
S-a pus la un moment dat în discutie aducerea unui procuror general strain, total independent de jocurile de la Chisinau, dar tema nu s-a bucurat de mare succes în rândul fortelor politice. Cum vi se pare în continuare aceasta idee, ce perspectiva îi dati de aici înainte?
V.S.: Partenerii nostri europeni ne-au spus din start ca justitia trebuie sa ne-o facem singuri. Ei nu vor delega magicieni în domeniul procuraturii si al justitiei care sa ia decizii în locul nostru sau sa construiasca statul de drept în Republica Moldova în locul cetatenilor din Republica Moldova. Noi vom putea beneficia de asistenta din partea Uniunii Europene si vom putea-ovalorifica, asta este cert, dar sa vorbim despre procurori sau judecatori straini este destul de dificil. Legislatia interna presupune anumite ajustari, fiindca pot accede în asemenea functii doar cetatenii Republicii Moldova. Noi nu putem spera la solutii miraculoase, ca va veni un procuror strain si va rezolva din afara problema. Problema e în sistem, noi trebuie sa-l schimbam cu ajutorul asistentei si consultantei oferite de partenerii de dezvoltare si, cu certitudine, în Republica Moldova sunt foarte multi oameni buni care au preferat sa ramâna în afara procesului, a politicii. Sa-i motivam sa se implice, asta este solutia.
Ce a împiedicat schimbarea acestui sistem, ca si motivarea oamenilor de calitate sa vina în fata, în acesti sase ani de când fortele pro-europene sunt la putere?
V.S.: Când a fost adoptata strategia de reforma în domeniul justitiei s-a argumentat ca procuratura ar trebui sa fie finalul care încununeaza opera, de aceea aceasta parte a reformei a fost lasata pentru anul 2016. În timp, pornind de la realitatea ca functia de procuror general a fost, de regula, subiectul unui târg si binecunoscut fiind faptul ca în procuratura se interesecteaza mai multe procese de care depinde însasi esenta actului de justitie, s-a decis sa demaram mai repede reforma procuraturii. La începutul anului 2014 a fost lansat un grup de lucru care sa redacteze un nou proiect de lege privind procuratura. Proiectul a fost finalizat la sfârsitul lui 2014, apoi trimis la avizare la Comisia de la Venetia, iar acum îl avem în Parlament, unde a fost votat în prima lectura. Acesta e, deci, argumentul: în Strategie procuratura a fost lasata la sfârsit. Celelalte domenii au trecut printr-o etapa de reforma, au fost adoptate mai multe legi, nu cele mai reusite. Avem unele semnale pozitive din sistemul judecatoresc, iar unul dintre indicatori vizeaza numarul cauzelor la CEDO, atât plângeri noi, cât si decizii definitive de condamnare a statului. Iata, în ultimii ani, numarul plângerilor noi este într-o scadere vizibila. Apoi, o treime din judecatori au fost schimbati, au venit specialisti tineri, eu sper ca si onesti si buni profesionisti. Le-a fost limitata imunitatea judecatorilor, ei sunt pasibili de investigare si urmarire penala, s-au majorat drastic pedepsele pentru ei în cazul în care sunt probate anumite infractiuni de coruptie.
Nu sufera aceasta strategie care a lasat reforma justitiei la urma de o oarecare inadecvare la realitate?
V.S.: Noi avem doua strategii: cea de combatere a coruptiei, care a fost prevazuta pentru anii 2011-2015, respectiv strategia de reforma a justitiei.
Dar combaterea coruptiei fara reformarea justitiei pare ca nu se potriveste.
V.S.: Asa ne-au recomandat partenerii nostri de dezvoltare, sa facem doua strategii care oricum tintesc spre acelasi tel – sa avem un stat de drept, sa câstigam încrederea cetatenilor si a investitorilor, iar ei sa se simta protejati, sa ne concentram pe domenii distincte. Fiindca noi putem avea de jure un stat de drept, cu legi bine adoptate, cu judecatori care nu mai au o imunitate atât de înalta si cu pedepse dure pentru judecatori si alti oficiali, însa actele de coruptie, chiar si pe acest fundal, pot persista. De aceea, dupa mine ar putea fi justificata aceasta abordare – reforma în justitie, ca un proces complex, iar pe de alta parte strategia de combatere a coruptiei, ca un proces conex si paralel. A fost reformat Centrul National Anticoruptie, a fost consolidata capacitatea lui de activitate, a fost instituita Comisia Nationala pentru Integritate. A fost votata legea privind testarea integritatii, care a si fost o vreme în vigoare, însa a fost declarata neconstitutionala în partea ce tine de testarea judecatorilor. A fost redactata o noua varianta, este în Parlament si sper sa fie votata si sa depasim aceasta etapa. Pe fond, deci, în partea ce tine de reforma justitiei urmeaza sa finalizam adoptarea legii cu privire la procuratura, sa facem câtiva pasi noi în domeniul judecatoresc - pe structura instantelor judecatoresti, cu instituirea instantelor specializate anticoruptie -, sa aducem modificari la Codurile de Procedura Civila si Penala si, în partea ce tine de anticoruptie, vom avea o noua strategie pentru perioada 2015-2018.
Ati cerut presedintelui demiterea directorului Centrului National Anticoruptie, aducând în discutie slabele sale performante. Venit pe fondul scandalului Filat, nu naste acest gest semne de întrebare în rândul partenerilor internationali ai Moldovei, cu privire la obiectivitatea lui?
V.S.: În 15 octombrie, când am iesit în fata presei, am spus ca, în sfârsit, am sentimentul mâinilor dezlegate. Directorul Centrului National Anticoruptie trebuia demis demult, de vreme ce, în pofida rapoartelor triumfaliste, indicele de perceptie a coruptiei continua sa creasca. Înseamna ca sistemul nu functioneaza si ca se impun anumite remanieri. Pâna acum nu am avut posibilitatea, din cauza ca acest director se bucura de protectia partenerilor de alianta care controleaza acest domeniu. Toata lumea din Republica Moldova întelege foarte bine, si am spus-o si mai înainte, ca anumite entitati importante, cum ar fi Procuratura, Centrul National Anticoruptie, sistemul judecatoresc sunt sub controlul unei persoane, nu vreau sa zic sub al unui partid.
Sub controlul lui Vladimir Plahotniuc.
V.S.: Exact. Acum aceasta persoana este privata, în afara politicului, iar eu sper ca Partidul Democrat, în aceste circumstante, îsi va schimba atitudinea. Sper ca va deveni un partid de alianta orientat spre reforma, un partener care îsi doreste cu adevarat implementarea unui program de guvernare pe care l-am votat împreuna. De aceea, acum noi punem în aplicare legea votata în 2013, privind demiterea si schimbarea organelor de conducere ale Centrului National Anticoruptie. Sper foarte mult ca domnul presedinte Timofti va sustine aceasta initiativa care nu are absolut nicio tangenta cu cazul Filat.
Ati spus ca veti ramâne la guvernare, ca sunteti hotarât sa continuati. Cazul Filat mai are cum sa influenteze decizii politice ale PLDM de aici înainte?
V.S.: Daca ati urmarit declaratiile dumnealui din ziua de 15 octombrie, ati putut observa ca a zis: „actionati cu hotarâre”, „luptati”, „aveti libertate”, „aveti mâinile dezlegate”. Acest spirit ar trebui valorificat la maximum în aceasta perioada. Noi, liberal-democratii, suntem în primul rând responsabili si am actionat tot timpul în spiritul responsabilitatii fata de tara, tot timpul am fost nevoiti sa acceptam niste compromisuri si niste întelegeri cu democratii, cu liberalii sau de a nu atinge niste persoane, de a nu avea ingerinte în anumite domenii. Acum a venit momentul ca toate partidele din cadrul aliantei – si noi, si democratii, si liberalii – sa foloseasca aceasta oportunitate de a purcede la promovarea unor schimbari autentice, a unor schimbari de esenta a sistemului, per ansamblu, si a entitatilor care pâna în prezent au fost sub control politic, în particular.
Deci dati sanse continuarii acestei aliante.
V.S.: Eu nu am alta viziune sau alta alternativa deoarece înteleg toata profunzimea problemelor, pe care le-am atacat cu hotarâre din momentul învestirii mele în functia de prim-ministru. Noi avem în fata probleme de o gravitate si de o complexitate cum nu am mai avut decât în 1992, când a fost declansat conflictul transnistrean. În rest, criza regionala economica, amenintari la adresa securitatii statului în contextul evolutiilor din Ucraina, situatia din Transnistria, frauda bancara care produce efecte asupra nivelului de viata al cetatenilor zi de zi, deprecierea monedei nationale, lipsa unui acord cu FMI, necesitatea rectificarii bugetului de stat si ajustarii lui la noile realitati, ratificarea mai multor acorduri internationale de care depinde mentinerea ritmului de implementare a acordului de asociere, o serie de alti pasi care trebuie facuti în prag de iarna, inclusiv acordarea unor compensari pentru majorarea tarifelor la electricitate si gaz cetatenilor care sunt cei mai vulnerabili. Toate acestea ne determina sa tratam cu responsabilitate actul guvernarii si sa ramânem la guvernare, facând apel catre colegii nostri de alianta sa implementam energic programul de guvernare si sa schimbam sistemul care si-a demonstrat ineficienta si nocivitatea.
Fostul premier Iurie Leanca considera fundamentala interconectarea energetica a Moldovei cu România, afirmând ca pretul la energia electrica, de exemplu, daca ea ar fi cumparata din România si nu din Transnistria, ar scadea cu 40%. În ce stadiu este acest dosar?
V.S.: Noi l-am miscat repede. Din primele zile de mandat am atentionat ca asta este o prioritate pentru guvernul meu. Am avut, în afara discutiilor permanente cu domnul prim-ministru Ponta, o sedinta comuna a guvenelor noastre, pe 22 septembrie, când s-au luat o serie de decizii si am receptionat ofertele României pentru constructia gazoductului Ungheni-Chisinau si a interconectarii pentru energia electrica. Am trimis, chiar alaltaieri (marti – n.r.) dupa sedinta comisiei mixte moldo-române, o scrisoare de raspuns în care confirmam disponibilitatea noastra de a crea doua întreprinderi mixte prin intermediul companiilor cu activitate în domeniul energetic - Romgaz, Moldogaz, Moldelectrica etc. - pentru a pune cât mai repede în practica aceste proiecte. Eu sper sa reusim pentru ca asta este, într-adevar, o mare, mare provocare pentru Republica Moldova.
În ceea ce priveste scandalul generic denumit „furtul secolului”, partenerii internationali v-au cerut ca prejudiciul creat sa nu cada pe umerii bugetului de stat, ci sa fie recuperat de la vinovati. Au existat divergente în relatia Moldova-parteneri externi pe tema aceasta.
V.S.: Nu am avut niciun moment de ezitare. Am fost învestit în functie la 30 iulie, iar pe 2 august am convocat Comitetul national pentru stabilitate financiara. Una dintre primele indicatii s-a referit la aceste trei banci fraudate care urmau sa fie lichidate, ca si la demararea cât mai urgenta a fazei a doua a anchetei internationale pentru a depista regizorii, actorii, beneficiarii acestor scheme de furt si pentru a cauta toate solutiile pentru recuperarea activelor. Eu am actionat cu hotarâre si contractul cu compania Kroll, pentru investigarea acestor fraude, este semnat si se afla deja în executie.
Care este în acest moment relatia Moldovei cu Rusia?
V.S.: Una care ar trebui sa fie mai buna, cel putin sub aspect comercial si economic. Este o relatie, s-o numim asa, destul de rece, din cauza ca, pe dimensiunea transnistreana, Rusia mentine acest conflict înghetat, Rusia s-a opus cu vehementa semnarii de catre Republica Moldova a acordului de asociere cu UE, iar consecintele nu au întârziat sa apara. Am suportat si suportam un embargo impus de Federatia Rusa pentru produsele moldovenesti.
Practic, e un santaj.
V.S.: În plus, exista problema nesolutionata a trupelor ruse, care, în pofida statutului de neutralitate al Republicii Moldova, stationeaza în Transnistria; si mai e problema stocurilor de arme, care nu au fost retrase, în pofida deciziilor adoptate la Summitul OSCE de la Istanbul înca din anul 1999. Eu cred, de aceea, ca cu Rusia trebuie sa discutam, sa cautam solutii si în partea ce tine de relatiile comerciale si economice sa fie respectate întocmai prevederile acordurilor de comert liber pe care le-au semnat Republica Moldova, Federatia Rusa si o buna parte a statelor CSI.
Sursa: Romania Libera