Sugestia de a desfasura un referendum la acest subiect vine de la mai multi politicieni, ca urmare a hotararii Curtii Constitutionale, din care reiese ca limba de stat in Moldova este limba romana, transmite IPN.
Directoarea executiva a Clubului Politic al Femeilor „50/50”, Ecaterina Mardarovici, spune ca nu este momentul si nu este cazul pentru un referendum. „Spre exemplu, poporul ar putea avea opinii diferite despre ce salarii trebuie sa aiba, dar aceasta este stabilit de specialistii in domeniu, nu prin referendum.
Raspunsul in problema limbii trebuie oferit de oamenii de stiinta. Politicienii nu au avut curajul sa rezolve aceste probleme. Cei care propun referendum nu au stat la baza crearii statului. Sa ii intrebam pe parlamentari cati dintre ei au stat sub tancuri si cati au votat Declaratia de Independenta. Aceste documente trebuie respectate, asa cum a cerut Curtea Constitutionala”, a subliniat Ecaterina Mardarovici.
Analistul politic Roman Mihaies propune ca problemele ce tin de identitate sa fie conservate pana dupa alegerile parlamentare din 2014. „Daca dam foc acum la problemele de identitate, se va distruge si coalitia obtinuta cu greu, vor aparea disensiuni in cadrul acesteia, dar si in societate. Avem nevoie de stabilitate politica si ar putea urma o criza de proportii, soldata cu caderea guvernarii”, a mentionat analistul.
Roman Mihaies a mai spus ca nu este de acord cu Partidul Democrat, primul care a venit cu propunerea de a organiza un referendum. „Sunt impotriva unui astfel de referendum. Nu exclud un maidan moldovenesc (protestele din Ucraina – euromaidan n.r.). Comunistii cauta dividende politice din decizia Curtii, iar PDM le toarna apa la moara. Problema identitara va exista atata vreme cat va exista Republica Moldova”, a opinat analistul.
Teodor Carnat, expert in drept constitutional, a spus ca prin decizia sa, Curtea Constitutionala a facut dreptate istorica si stiintifica. „Constitutia nu ne interzice sa desfasuram un referendum pe problema legata de limba. Greseala s-a facut in 1994, cand s-a votat problema limbii in Parlament.
In istorie nu veti gasi niciun referendum legat de limba oficiala a tarii”, a subliniat expertul. Teodor Carnat a mai spus ca Moldova paseste intr-un an electoral, fiind si in pragul semnarii Acordului de Asociere cu UE, asupra caruia tara trebuie sa-si indrepte atentia.
Curtea Constitutionala a hotarat, la 5 decembrie, ca, in cazul unor divergente intre textul Declaratiei de Independenta si textul Constitutiei, prevaleaza textul constitutional primar al Declaratiei de Independenta. Acest lucru vizeaza si limba de stat a tarii, care, potrivit Declaratiei de Independenta, este romana, iar potrivit Constitutiei – moldoveneasca in baza grafiei latine.
Vineri, 6 decembrie, presedintele PDM, Marian Lupu, a anuntat ca cea mai buna decizie ar fi un referendum in care poporul sa stabileasca denumirea limbii. Liberal-democratii la fel considera referendumul o solutie. Comunistii cer condamnarea hotararii Curtii Constitutionale, iar liberalii solicita modificarea Constitutiei in Parlament, fara intarziere.