Aliatii, reuniti la Newport, in Tara Galilor, au adoptat vineri un Plan de actiune pentru pegatire (Readiness action plan, RAP) "pentru consolidarea apararii colective", misiunea-cheie a NATO, o organizatie fondata la inceputul Razboiului Rece, in urma cu 65 de ani.
"Un atac armat impotriva unuia dintre noi va fi considerat un atac impotriva tuturor. Este o obligatie a Tratatului si nu este negociabila", a declarat in mod solemn presedintele american Barack Obama la finalul summitului.
Alianta Nord-Atlantica isi va continua misiunile de patrulare aeriana consolidate in spatiul aerian al tarilor baltice, va continua sa mobilizeze fregate la Marea Neagra si Marea Baltica si va dubla exercitiile militare in est, a anuntat Obama, amintind ca Statele Unite au promis in iunie un miliard de dolari "pentru reasigurarea Europei".
Statele baltice, in care locuieste o importanta minoritate rusofona, dar si Polonia, se tem puternic ca pot fi urmatoarele victime ale Rusiei, acuzata ca vrea sa destabilizeze regiunea cu scopul de a pastra o influenta in aceasta.
"Ne-am pus de acord astazi (vineri) sa mentinem o prezenta si o activitate continue in spatiul aerian, pe teren si pe mare in partea de est a Aliantei (Nord-Atlantice), pe baza de rotatie", a declarat secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen.
O forta "foarte reactiva" va fi creata in cadrul Fortei de reactie a NATO (NRF). "Acest «varf de lance» va include cateva mii de membri ai trupelor terestre, pregatiti sa se mobilizeze in cateva zile, cu sustinere aeriana, maritima si a fortelor speciale", a descris el.
Lituania a afirmat ca, in acest cadru, "sedii" NATO vor fi instalate pe teritoriul sau si in alte tari baltice, dar Rasmussen s-a aratat mai prudent.
"Instalatii de comandament" vor fi mobilizate in estul Europei, a anuntat el, fara sa ofere detalii si evitand cu grija sa vorbeasca despre "baze permanente", ceea ce ar risca sa infurie Rusia.
"Este inca de vazut unde exact vor fi localizate instalatiile de receptie. Insa, pana in prezent am luat nota de faptul ca tarile baltice, Polonia si Romania au anuntat ca vor sa gazduiasca asemenea instalatii", a declarat el.
Planul prevede, de asemenea, pre-pozitionarea unor echipamente, furnituri si cresterea nivelului de impartasire a informatiilor secrete.
Crearea acestei noi forte multinationale, care urmeaza sa coste cateva sute de milioane de euro pe an, nu va fi finalizata pana la sfarsitul anului. Marea Britanie a promis deja ca va aloca 1.000 de militari.
"Este o demonstratie a solidaritatii si determinarii noastre", a subliniat Rasmussen. "Unul dintre rezultatele acestui plan de reactie rapida va fi ca NATO va avea o prezenta mai vizibila in (Europa de) Est. Eu cred ca acest lucru transmite un mesaj foarte clar Rusiei", a subliniat el.
NATO si Rusia au semnat in 1997 un "Act fondator", in care Aliatii promit sa nu instaleze baze permanente in foste tari din Pactul de la Varsovia. Rasmussen, care-i va preda la sfarsitul lui septembrie fraiele NATO fostului premier norvegian Jens Stoltenberg, a tinut de altfel sa aminteasca faptul ca organizatia respecta acest acord.
Forta de reactie rapida este menita, de asemenea, sa le permita Aliatilor sa se apere si in alte crize din lume. "Mediul de securitate este mai imprevizibil ca niciodata. Rusia ataca Ucraina. Extremisti violenti apar in Orientul Mijlociu. Instabilitatea creste in Africa de Nord", a subliniat Rasmussen.
Totodata, Polonia urmeaza sa gazduiasca viitorul summit al sefilor de stat si de guverne ai Aliantei Nord-Atlantice, in 2016, la Varsovia. Acesta este, de asemenea, "un semnal foarte puternic" si o confirmare a "prezentei mai vizibile in (Europa de) Est a NATO", potrivit lui Rasmussen.