Potrivit voxreport.unimedia.info, expertul de la Berlin Stefan Meister, sef de program in cadrul Asociatiei Germane pentru Politica Externa (DGAP), specializat pe Europa Centrala si de Est, Asia Centrala si Rusia, spune ca Republica Moldova a fost o prioritate a politicii externe a Germaniei si a avut cu adevarat sansa de a avansa rapid pe calea integrarii europene. Insa inconsistenta si coruptia clasei politice de la Chisinau a facut ca in acest moment Republica Moldova sa fie o mare deceptie pentru partenerii europeni.
Vedeti mai jos un interviu cu Stefan Meister:
Lina Grâu: Cum este vazuta acum din perspectiva Berlinului Republica Moldova si perspectiva ei de integrare europeana?
Stefan Meister: Republica Moldova a avut prioritate in politica externa a Germaniei. Va amintiti procesul de la Meseberg unde guvernul german si cancelara Angela Merkel au incercat sa negocieze cu Rusia o solutie pentru conflictul transnistrean. Oficialii moldoveni calatoreau des si erau bine primiti la Berlin, acestia aveau sustinerea Bruxellesului si a partii germane pentru a ajuta Moldova sa devina o poveste de succes. Totul era vazut pozitiv, ca o poveste de succes.
Ce observam acum este o profunda frustrare in legatura cu ce se intâmpla in Moldova si cu oameni de genul lui Filat, care, de fapt sunt aceeasi care erau si atunci. A existat o speranta in legatura cu faptul ca coalitia de la Chisinau este cu adevarat o Alianta pentru Integrare Europeana, pentru ca in final sa vedem ca acesti lideri sunt mai mult sau mai putini niste oligarhi obisnuiti care vor sa faca bani si sunt implicati in multe scheme de coruptie.
Astfel incât eu cred ca la Berlin creste intelegerea faptului ca in pofida suportului acordat Moldovei si a progresului realizat de tara, credibilitatea Uniunii Europene in Republica Moldova este subminata. si aceasta este o mare problema, pentru ca noi, UE, am sustinut un guvern care s-a dovedit a fi foarte corupt.
Asadar, la inceput, pe plan politic am decis in UE ca Republica Moldova a realizat progrese, chiar daca nu au fost facute chiar toate lucrurile asumate. Am facut asta, pentru ca aveam si noi nevoie de aceasta poveste de succes si ne-am asteptat sa vedem Moldova in ipostaza de tara de succes. Acum, creste intelegerea ca Moldova nu a fost un succes.
Situatia imi aminteste de extinderea Bulgariei si a României. Da, acum avem impresia ca a fost o greseala ca le-am oferit calitatea de membru al UE chiar daca tarile nu erau pregatite sa adere, si acum avem probleme in interiorul UE. Cred ca in cazul Republicii Moldova perceptia e aceeasi. si, in consecinta, Moldova nu mai este deloc o prioritate, asa cum a fost in trecut. Aceasta coboara tot mai jos pe lista prioritatilor. Dupa cum stiti, avem criza din Ucraina, relatia cu Rusia si de asemenea mai multe crize interne.
Cred ca entuziasmul legat de faptul ca Moldova este cel mai bun exemplu si are nevoie de sustinere la cel mai inalt nivel si ca Germania ar trebui sa gireze Moldova s-a incheiat. Exista intelegerea faptului ca Moldova nu e totusi chiar atât de importanta, mai ales ca avem alte crize care necesita mai multa atentie. in situatia in care Moldova nu este capabila sa faca reforme ea insasi pe interior si sa schimbe cultura si comportamentul politic, si noi avem posibilitati limitate de a o sustine. Este o frustrare, dar in acelasi timp o constientizare a realitatilor din politica moldoveneasca.
Lina Grâu: Care sunt, din perspectiva Berlinului, cauzele acestei prabusiri si a faptului ca Republica Moldova nu a facut fata? Este problema UE care si-a dorit o poveste de succes cu orice pret sau este un esec al clasei politice moldovene care a esuat in realizarea reformelor?
Stefan Meister: Raspunsul depinde de perspectiva din care ma intrebati – in calitate de analist, sau din perspectiva discursului politic.
Eu cred ca discursul politic este ca problema tine de Moldova: „Noi am asteptat mai mult de la voi, iar voi ati promis ca veti face reforme si veti face schimbarea, dar nu ati facut-o. Am descoperit intr-un final ca sunteti corupti, la fel ca si elitele ucrainene”. Acesta este discursul principal in Germania – esecul elitelor politice. „Ei au avut sansa, dar nu au folosit-o. Ei nu sunt decât niste corupti.”
Eu ca expert vad situatia dintr-o perspectiva care poate scapa la prima vedere. Noi trebuia sa stim ca ei sunt corupti. Ar fi trebuit sa vedem asta, din moment ce era atât de vizibil. Din moment ce au inceput toate acele probleme cu Ianukovici, UE a avut cu adevarat o problema cu Ucraina. Cu Saakasvili tot au fost probleme când acesta a fost schimbat in Georgia, apoi si in Ucraina au inceput problemele. Deci, singura tara care scapase fara probleme parea sa fie Moldova, iar UE avea nevoie de o poveste de succes pentru politica Parteneriatului Estic. si din nou s-a procedat la fel ca in trecut cu Bulgaria si România si ca si in cazul revolutiilor portocalii – s-a mers la compromisuri care nu trebuiau facute niciodata. Asadar, in ceea ce ma priveste, cred ca aceasta este problema principala – când nu te uiti la ceea ce se intâmpla in interiorul tarii, dar te gândesti – tu, Uniunea Europeana – mai mult la tine si la propria politica si la faptul ca in acest moment ai nevoie de o poveste de succes.
Cred ca in definitiv sunt ambele cauze – la inceput au fost crescute asteptarile, dar eu cred ca problema cea mai mare este aici, in UE, care a avut sperante si a avut nevoie de o poveste de succes. si cred ca aceasta este una din cauzele principale ale esecului.
Lina Grâu: Cât de mare este aceasta deceptie? Se mai poate recupera ceva si restabili increderea? Ce ar trebui de facut pentru asta?
Stefan Meister: Dupa cum stiti probabil, intreg Parteneriat Estic si intreaga Politica Europeana de Vecinatate este intr-o profunda criza si daca exista vreo tara in regiune care chiar a facut reforme si care chiar are dorinta de a implementa reforme si arata progrese, aceasta este Georgia. Cred ca Georgia a facut mult, mult mai mult decât toate celelalte tari. Aceasta este tara fruntasa. Pentru mine, Georgia este adevaratul lider. Dar putem vedea acum o stagnare si in Georgia, din cauza actualei guvernari.
Daca vor exista succese reale si o dorinta vizibila pentru schimbare, atunci veti putea readuce atentia asupra Republicii Moldova, chiar daca nu in masura in care ati avut-o de data aceasta, când a existat vointa politica, dorinta si interesul UE de a avea o poveste de succes.
Dar cred ca oricum orice evolutie va in legatura cu politica de vecinatate a Uniunii Europene – UE pune la punct initial detaliile tehnice si abia apoi decide daca din punct de vedere politic anumite domenii sunt prioritare sau nu. si daca tarile beneficiare folosesc asta si implementeaza reformele, acestea pot avansa cu mult mai repede decât se astepta la inceput si decât este oferta initiala a UE.
Daca Moldova face lucrurile care sunt necesare – pe care, ca sa fim onesti, nu prea le vad realizându-se in acest moment, atunci se va bucura de o atentie mult sporita, mai ales ca nu este o tara mare. Moldova nu este ca Ucraina unde, daca vreai sa reformezi economia, trebuie sa investesti sute de miliarde de euro. in timp ce in Moldova vorbim de zeci de miliarde de euro. Deci, sunt lucruri diferite si se poate face asta. Dar pentru asta este nevoie ca in tara sa existe elite si societate civila care fac lucrurile care trebuie. Deci, este posibil, dar eu nu vad cum puteti face asta in acest moment in aceasta tara.
Lina Grâu: In toamna va fi anuntata reformarea Parteneriatului Estic. Care vor fi schimbarile cele mai importante? Este nevoie sa se ofere tarilor din Parteneriatul Estic sperante si perspective de a deveni membru al UE intr-o perspectiva medie sau lunga de timp, ca motivare pentru a face reforme? Figureaza aceasta perspectiva in politica reformata a Parteneriatului Estic?
Stefan Meister: Subiectul este intens discutat acum. Pentru ca ceea ce s-a intâmplat la summitul de la Vilnius cu Ucraina a fost un esec mare a acestei politici. Recent, am avut summitul Parteneriatului Estic de la Riga si toata lumea a fost fericita ca acesta lucreaza intr-o anumita masura, ca a existat un progres cu liberalizarea regimului de vize si in alte domenii.
Eu cred ca o mare problema este faptul ca UE nu a luat in calcul consecintele acestui urias conflict pe care il avem cu Rusia, ceea ce a avut un impact direct asupra politicii Parteneriatului Estic si asupra tarilor membre. UE este inca speriata de perspectiva de a intra in conflict cu Rusia si nu vrea o astfel de evolutie. si in consecinta puteti vedea in versiunea finala a declaratiei de la Riga ca orice formulare care se referea critic la Rusia a fost stearsa din document, iar Germania a jucat un rol-cheie pentru ca acest lucru sa se intâmple. si avem acest tip de discurs: „Nu vrem sa-i provocam pe rusi, pentru ca lucrurile si asa sunt destul de complicate si trebuie sa gasim o formula de convietuire cu Rusia”. Deci, noi nu suntem fermi in a ne asuma toate consecintele necesare.
In opinia mea, tarile Parteneriatului Estic au nevoie de perspectiva de stat membru al UE, chiar daca aceasta perspectiva este una care nu va putea fi atinsa decât pe termen lung. Este nevoie sa se lucreze cu mult mai bine cu societatile civile din aceste tari. Aveti nevoie de o presiune mult mai mare din interior si din exterior asupra elitelor, de conditionalitati mai dure la acordarea finantarilor, dar este nevoie de asemenea si de finantari cu adevarat consistente pentru aceste tari si bugete mult mai mari. Direfentierea este acum un cuvânt des folosit, iar Moldova chiar are nevoie acum sa se diferentieze pozitiv, si eu nu vad lucrul acesta pe moment. UE trebuie sa priveasca fiecare tara in parte si sa vada cum poate fi aceasta reformata in mod individual.
In plus, avem nevoie de mai multe instrumente pentru extindere decât avem in prezent. Aveti nevoie de oameni in administratii care vor adopta si vor implementa reformele si care vor include si societatea civila in procesele de monitorizare. Deci, exista o gama larga de instrumente care pot fi folosite, dar nu cred ca exista dorinta reala de a investi mai mult in aceste tari.
Avem acum discutii despre faptul ca fereastra de oportunitati s-a inchis pentru Ucraina, si cred ca si pentru Moldova. „Nu faceti reforme, deci, sa ne scuzati!” Dar noi stim ca este o problema a elitelor. Acestea sunt corupte si nu au interesul de a reforma tara. Deci trebuie abordata problema reala si trebuie implicata in acest proces si societatea civila, prin care subinteleg nu doar organizatiile neguvernamentale, ci si companiile mici si mijlocii, comunitatea de afaceri si alti actori ai societatii. De asta ar fi nevoie pentru a face lucrurile sa mearga cu mult mai bine.
si Uniunea Europeana este in criza si nu este in stare sa rezolve problemele cu Grecia. Deci, cum am putea aborda criza ucraineana, sau ruseasca? si acum, trebuie sa fim in stare sa dezvoltam o politica de vecinatate cu adevarat serioasa.
in mod normal, sunt realist, dar in situatia data sunt pesimist ca UE va trage concluziile corecte de pe urma acestui conflict pe scara larga cu Rusia, care destabilizeaza complet vecinatatea noastra si are consecinte directe asupra UE. Cred ca este o mare problema si nu vad schimbari semnificative in acest moment.
Lina Grâu: Care punct de vedere in raport cu Rusia predomina acum pe plan politic in Germania?
Stefan Meister: Exista optiuni diferite. De exemplu, Partidul Verzilor din Germania spune ca trebuie sa tinem piept Rusiei si sa investim bani in aceasta directie. O parte a Partidului Crestin Democrat este de acord cu asta, dar este si o alta parte a crestin-democratilor si a social-democratilor care spun: „Avem afaceri cu Rusia, avem energia de la rusi si vrem pace in Europa. Deci, haideti sa gasim o cale, pentru ca nu avem instrumente sa rezistam Rusiei”. si mai sunt si oameni pragmatici care spun ca exista atâtea alte conflicte in UE de solutionat, plus terorismul islamic, provocarea chineza si asa mai departe. „Deci, de ce am merge la un conflict dur cu Rusia?”
Si cred ca aceasta este abordarea care predomina in acest moment: „Haideti sa gasim o cale cu Rusia in ideea de a nu arunca in aer aceasta relatie, mai ales ca Rusia ar putea folosi intr-un final fortele sale nucleare si ataca Statele Baltice” . Asadar, oamenii se uita la ceea ce se poate face si spun: „Nu, noi nu suntem pregatiti pentru asa ceva. Asadar, haideti sa gasim o cale de comunicare cu Rusia, o modalitate de convietuire”.
Lina Grâu: Ce impact a avut in Germania stirea ca politicienii moldoveni au furat un miliard de euro din sistemul bancar moldovenesc? Ce spune asta despre calitatea elitelor politice moldovene?
Stefan Meister: Eu cred ca pentru Republica Moldova va fi cu mult mai greu pe viitor sa obtina credite din partea UE. Deci, conditiile vor fi cu mult mai dure pentru Moldova.
Acesta este unul dintre aspectele frustrarii care exista aici, pentru ca noi am inteles ca politicienii moldoveni nu ne-au fost cu adevarat parteneri si nu au fost oameni care chiar si-au dorit sa reformeze tara si sa schimbe atitudinile in tara. Este o intârziata priza la realitate, pe care am fi trebuit s-o luam mai devreme, inainte ca ei sa ia banii. intelegerea este ca Moldova nu este ceea ce am fi vrut sa fie si ce am fi asteptat sa avem dupa atâta deschidere din partea noastra.
Deci, acest lucru va face ca obtinerea suportului UE sa fie mult mai dificila pentru Moldova si va scadea suportul pentru viitoarea integrare a Moldovei in UE. Asta va face lucrurile mai complicate pentru Moldova. Toata bunavointa care a fost pentru Moldova si care este foarte importanta s-a pierdut. Multi cred ca lucrurile in UE sunt decise prin negocieri, dar de fapt ceea ce conteaza in definitiv este decizia politica. Deci, chiar daca vorbim de indeplinirea unor criterii, pâna la urma decizia oricum este una politica. si acum vointa de a adopta evaluari si decizii pozitive pentru Moldova este practic aproape de zero.
Deci, este foarte rau pentru imaginea Republicii Moldova, iar Uniunea Europeana chiar a inteles ca este rau inclusiv pentru imaginea UE in Moldova, deoarece reiese ca a sustinut elite corupte si in felul acesta a alimentat sistemul. Asta inseamna pentru UE la moment: „Nu atingeti Moldova prea mult”.
Lina Grâu: Cum vedeti viitorul regiunii, a Ucrainei si a Republicii Moldova, in perspectiva medie si lunga?
Stefan Meister: Eu inca mai cred ca pe de o parte schimbarile vor veni din societate. in acest sens, eu cred ca voi aveti o ruptura in crestere intre societate si elite. Aveti societati care au trait multe frustrari si sunt cinice, poate, dar care inteleg ca exista totusi modele care functioneaza. si chiar daca UE este de asemenea in criza, totusi aceasta are modele care lucreaza mult mai mult pentru oameni decât modelele din societatile voastre. si cred ca aici este sansa pentru aceste tari – ca aceasta cerere de schimbare sa vina din societatea civila, sa vina din interior.
Depinde foarte mult si de UE si de felul in care aceasta va reusi sa-si gestioneze propriile crize interne si sa ramâna atractiva pentru aceste state si, de asemenea, daca va dori sa faca pasi – pe termen mediu si lung – in directia integrarii acestor state. in acelasi timp, sunt sigur ca modelul rusesc nu este unul solid si sigur si cred ca acesta nu va functiona pe termen lung. Poate ca va functiona mai mult decât ne-am dori noi, dar Putin nu are de fapt un model economic si social viabil. Toate problemele pe care Rusia le-a acumulat pâna in 2014 sunt inca acolo si lucrurile merg chiar mai rau in domenii ca educatia, sistemul de sanatate, coruptia si dezvoltarea economica. Deci, eu cred ca situatia va deveni din ce in ce mai proasta in Rusia.
Deci, depinde de câta stabilitate va fi in Republica Moldova si in Ucraina si de cât de stabila va fi si UE. Dar eu cred ca aceste tari au perspectiva europeana si ca in ambele exista o societate care este foarte apropiata de UE. Asadar, evolutiile pot fi pozitive si integrarea poate fi posibila, pentru ca aceste lucruri si le doresc oamenii. Ei vor o viata mai buna si acest lucru este cel mai important pentru ei. Eu nu cred ca pe termen lung Rusia va aduce o viata mai buna acestor state. Rusia are tot mai putine si mai putine lucruri de oferit, tot mai putine initiative, si va dezvolta politici tot mai destructive in raport cu aceste tari. Iar pentru ca va avea din ce in ce mai putine resurse, Rusia va reactiona tot mai agresiv. si asta va impinge aceste tari tot mai departe de Rusia, determinându-le sa se uite dupa o alternativa.
Deci, eu cred ca exista sansa de schimbare, exista sansa unor schimbari pozitive si e o chestiune care tine de felul in care UE va reusi sa ramâna un model atractiv si va reusi sa-si depaseasca problemele. Dar eu cred ca aceasta este perspectiva.
Lina Grâu: Când spuneti asta va referiti la o perspectiva de 5 ani, sau de 10-20 de ani?
Aici puteti citi interviu integral.