Cu aceasta ocazie, presedintele Consiliului European, Donald Tusk, presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, premierul bulgar Boiko Borisov si presedintele Erdogan se vor reuni în cadrul unui dineu de lucru la care vor discuta despre libertatile fundamentale si statul de drept în Turcia, au indicat Tusk si Juncker într-o postare pe Twitter.
Presedintele turc Recep Tayyip Erdogan a respins anterior orice alta optiune în afara aderarii la Uniunea Europeana, dând la o parte propunerea franceza de "parteneriat" cu blocul comunitar, într-un interviu publicat duminica în cotidianul italian La Stampa.
Erdogan a subliniat în interviu ca UE trebuie "sa-si tina promisiunile facute" Turciei, reprosându-i ca "blocheaza accesul la negocieri si lasa sa se înteleaga ca lipsa progresului din negocieri tine de Turcia". "Nu este corect, la fel ca faptul ca unele tari din UE ne propun alte optiuni decât aderarea", a spus presedintele turc.
La începutul lui ianuarie, presedintele francez Emmanuel Macron i-a propus lui Erdogan, pe care l-a primit la Paris, un "parteneriat" cu UE, "în lipsa unei aderari". "Vrem aderare deplina la Europa. Alte optiuni nu ne satisfac", a insistat presedintele Turciei.
Acesta a amintit de asemenea rolul cheie jucat de Turcia în problema migratiei, si anume în "oprirea migrantilor care vin din Orient catre Europa" si pentru "garantarea stabilitatii si securitatii în Europa". "Depunem mari eforturi pentru combaterea organizatiilor teroriste cum sunt PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), YPG (militia kurda din Siria Unitatile de aparare a poporului) si Statul Islamic", a mai adaugat presedintele Turciei.
De ce s-au deteriorat relaţiile dintre UE şi Turcia
Liderii europeni au avut, anul trecut, o poziţie în contradicţie totala cu acţiunile liderului de la Ankara, sugerând de mai multe ori ca Turcia nu are nicio şansa sa intre un UE în viitorul apropiat.
Presedintele Comisiei Europene (CE) Jean Claude-Juncker a apreciat, în al trilea sau discurs despre ”starea Uniunii” ca Turcia se îndeparteaza singura de UE si nu va deveni o tara membra a blocului european în ”viitorul previzibil”. Turcia se îndeparteaza de o vreme de Uniunea Europeana cu paşi uriasi, sublinia seful Comisiei în septembrie anul trecut.
Juncker l-a criticat atât pe presedintele turc Recep Tayyip Erdogan, cât si Guvernul de la Ankara, carora le-a reprosat ca au arestat jurnalisti si ca i-au catalogat pe unii lideri europeni drept ”fascisti si nazisti”. Aceasta atitudine a Ankarei ”exclude aderarea la UE a Turciei în viitorul previzibil”, a anuntat presedintele Comisiei.
Relatiile diplomatice dintre Ankara si Bruxelles s-au degradat puternic dupa lovitura de stat esuata din iulie 2016, din Turcia. Acestea au devenit si mai tensionate dupa referendumul din aprilie, care i-a consolidat prerogativele presedintelui Erdogan.
Lansate în 2005, dupa decenii de tatonari, negocierile de aderare a Turciei la UE avanseaza lent, în principal din cauza opoziţiei Franţei şi Germaniei, ţari care se tem de intrarea în Uniune a unei ţari cu 73 de milioane de locuitori, în marea majoritate musulmani.
Merkel: ”Nu vad o aderare si nu am crezut vreodata ca va avea loc”
Primul politician european care a spus ca este în favoarea opririi negocierilor pentru aderarea Turciei la Uniunea Europeana a fost Angela Merkel, în vara anului trecut. Merkel sustinea atunci ca Turcia nu ar trebui sa adere la UE si a promis ca va discuta cu alti lideri europeni pentru a pune capat negocierilor de aderare dintre Ankara si Bruxelles.
Având în vedere deteriorarea situatiei drepturilor omului în Turcia, Merkel a anuntat ca este de acord cu o oprire a negocierilor de aderare a Ankarei la Uniunea Europeana. ”Nu vad o aderare si nu am crezut vreodata ca va avea loc”, a spus ea, adaugând ca este o chestiune doar de cine ”va închide usa” prima - Turcia sau UE.
Reprezentantii Comisiei Europene (CE) au susţinut-o pe Merkel, precizând ca actiunile autoritatilor turce exclud posibilitatea aderarii tarii la Uniunea Europeana.
În ultimul an, relatiile turco-germane s-au deteriorat dramatic si probleme similare au existat si între Turcia si alte tari ale Uniunii Europene. Printre punctele de disputa s-a numarat interdictia impusa politicienilor turci de a participa la mintinguri de campanie organizate în tarile europene înainte de referendumul din aprilie pentru extinderea puterilor presedintelui Recep Tayyip Erdogan.
De asemenea, autoritatile turce au restrictionat accesul parlamentarilor germani la trupele stationate în baza aeriana Incirlik, ceea ce a dus la decizia de mutare a trupelor în Iordania. Ankara a stârnit furia guvernantilor germani si dupa ce a arestat mai multe persoane cu cetatenie germana din motive politice, printre acestea numarându-se si jurnalistul Deniz Yucel.