La urne sunt chemati aproximativ 110 milioane de alegatori. Data oficiala a referendumului este 1 iulie, dar programul de votare a fost extins pentru a evita aglomeratia, in contextul epidemiei de coronavirus.

Putin a initiat reforma constitutionala in ianuarie, iar parlamentul de la Moscova a adoptat-o cu o larga majoritate. Reforma a fost aprobata, apoi, de Curtea Constitutionala a Rusiei.

Referendumul nu ar fi fost obligatoriu, dar Vladimir Putin a dorit sa il organizeze data fiind importanta subiectului.

Conform actualei legi fundamentale, Putin - acum in varsta de 67 de ani - ar fi trebuit sa isi incheie mandatul in 2024. O noua Constitutie ii va mai permite sa candideze de doua ori si sa ramana presedinte pana in 2036, cand ar urma sa implineasca 84 de ani.

Desi sustinerea populara pentru Putin a scazut in mai de la 79% in mai 2018 la 59%, rezultatul referendumului este sigur in asemenea masura incat textul noii Constitutii se gaseste deja in librarii.

Institutul de stat VTsIOM prognozeaza ca modificarea legii fundamentale a Rusiei va fi aprobata de 67% pana la 76% din cei care se vor prezenta la urne.

In noua Constitutie a Rusiei va fi inscrisa „credinta in Dumnezeu” si „definitia casatoriei ca uniune intre un barbat si o femeie”

Reforma acopera si alte domenii, in afara mandatelor prezidentiale. Seful statului urmeaza sa aiba noi prerogative, cum ar fi numirea si destituirea judecatorilor. De asemenea, este prevazuta indexarea pensiilor si sunt inscrise in Constitutie „credinta in Dumnezeu” si definitia casatoriei ca uniune intre un barbat si o femeie.

Opozitia rusa a criticat demersul lui Putin. Alexei Navalnii, principalul oponent al presedintelui, considera ca este un act populist al carui singur scop este sa „reseteze la zero contorul mandatelor lui Putin, acordandu-i presedintia pe viata”. El le-a cerut sustinatorilor sai sa boicoteze votarea, sustinand ca este 'ilegala, lipsita de sens si periculoasa pentru sanatate'.

Si Partidul Comunist, sustinator traditional al presedintelui, este impotriva referendumului. Liderul formatiunii, Ghenadi Ziuganov, a afirmat ca Putin are deja „mai multe puteri decat un tar, un faraon si un secretar general al Partidului Comunist la un loc”.

Vladimir Putin, fost ofiter KGB (serviciul de informatii al fostei Uniuni Sovietice) este la putere, ca presedinte sau premier, din 1999 si sustine ca nu s-a decis inca daca va candida din nou la presedintie. El si-a declarat intentia de a pune capat speculatiilor privind un posibil succesor, evitand astfel perturbarea guvernarii. „Trebuie sa muncim, nu sa cautam succesori”, a avertizat presedintele, aratand ca in caz contrar, „in aproximativ doi ani - si stiu asta din proprie experienta - ritmul normal de lucru in multe parti din aparatul guvernamental va fi inlocuit de cautarea posibililor succesori”.

Andrei Kolesnikov, cercetator in cadrul Centrului Carnegie din Moscova, este de parere ca „deoarece presedintele nu si-a gasit un succesor, s-a numit pe sine insusi”.