Raportul integral al Comisiei de ancheta privind situatia de la BEM

In prezent, dosarul Bancii de Economii se afla pe masa judecatorilor. Procurorii au anuntat ca 5 fosti membri ai comitetului de creditare de la banca, printre care si Gacikevici, sunt acuzati de incalcarea regulilor de creditare. Banca de Economii a ajuns in stare critica dupa ce in 2010 a acordat imprumuturi neperformante in valoare de 1,4 miliarde de lei.

Vezi raportul integral:

RAPORTUL

Comisiei de ancheta pentru examinarea modului

de administrare a pachetului de actiuni al statului

detinut la „Banca de Economii” S.A. si a situatiei

din domeniul financiar-bancar al Republicii Moldova

Preambul procedural

Comisia de ancheta a fost constituita prin Hotarîrea Parlamentului nr. 16 din 22 februarie 2013 în componenta a 9 persoane (se anexeaza). Prin Hotarîrea mentionata a fost stabilit termenul de o luna din momentul adoptarii pentru  examinarea de catre Comisie a chestiunii privind administrarea pachetului de actiuni al statului detinut la „Banca de Economii” S.A.

Scopul Comisiei a fost examinarea modului de administrare a pachetului de actiuni al statului detinut la „Banca de Economii” S.A. în perioada anilor 2010–2012. Pornind de la acest scop, pentru elaborarea raportului dat, comisia a examinat deciziile si actiunile institutiilor statului în Banca de Economii.

Pentru realizarea mandatului sau de activitate, Comisia a solicitat de la conducerea bancii, de la  Ministerul Finantelor, de la Banca Nationala a Moldovei un sir de documente privind administrarea operativa a bancii, inclusiv privind desemnarea, eliberarea si restabilirea în functie a reprezentantilor managementului  Bancii de Economii, Consiliului Bancii,  precum si  documentele privind controlul activitatii bancii din partea BNM si a Curtii de Conturi (lista se anexeaza).

Corespondenta (secreta) dintre organele de stat si procesele-verbale ale sedintelor Comitetului National privind Stabilitatea Financiara (CNSF) referitoare la subiectul cercetat au fost prezentate din proprie initiativa de catre Cancelaria de Stat (Victor Bodiu), presedintele CNSF, Primul-ministru Vladimir Filat.

Conducerea Bancii de Economii nu a prezentat Comisiei procesele-verbale ale sedintelor Consiliului Bancii, invocînd secretul comercial si cel bancar.

Pe perioada mandatului sau de activitate, Comisia a desfasurat 8 sedinte de audieri, cu întocmirea proceselor-verbale. Au fost audiati:

1.  Membrii Consiliului „Bancii de Economii” S.A. din partea statului –         dl Victor Bodiu (presedintele Consiliului), dl Veaceslav Mamaliga, dna Elena Matveev.

2.  Conducerea Bancii Nationale a Moldovei – dl Dorin Dragutanu (guvernatorul BNM) si dna Ema Tabîrta (viceguvernatorul BNM).

3.  Ministrul finantelor – dl Veaceslav Negruta.

4.  Reprezentantii Comisiei Nationale a Pietei Financiare – dna Nina Dosca, dna Tatiana Ciobanu, dna Elena Pui.

5.  Managerii „Bancii de Economii” S.A. – dna Corina Burlacu (presedintele interimar al „Bancii de Economii” S.A.) si dl Ruslan Garbalî (seful Directiei administrare gaj a „Bancii de Economii” S.A.).

6.  Reprezentantul statului la „Banca de Economii” S.A. – dl Victor Barbaneagra (viceministrul finantelor).

7.  Presedintele Comitetului National pentru Stabilitate Financiara – dl Vladimir Filat (Primul-ministru în exercitiu al Republicii Moldova).

Fostul Presedinte al Bancii (pîna în luna august 2012) dl Grigore Gacikevici nu s-a prezentat la comisie pentru a fi audiat, motivînd acest fapt prin statutul sau procedural de persoana aflata sub ancheta penala nefinalizata, care nu are dreptul sa divulge materialele prezentate anchetei, dar si prin circumstantele de incapacitate de munca pe motiv de boala.

Dna Ana Vitiu, ex-vicepresedinte al Bancii de Economii, nu a fost gasita de catre secretariatul Comisiei pentru a fi audiata.

Cadrul legal pertinent activitatii Bancii de Economii

si structura organizatorica

„Banca de Economii” S.A. reprezinta o societate pe actiuni cu capital public-privat. La data de 31 decembrie 2010, ponderea actiunilor statului a constituit 56,13% din totalul actiunilor Bancii, 39,6% sînt actiunile a 5 societati cu raspundere limitata si 4,27% sînt detinute de catre 2491 de persoane fizice si juridice. Activitatea Bancii de Economii este reglementata, primordial, de „Legea privind administrarea si deetatizarea proprietatii publice”, „Legea cu privire la societatile pe actiuni”, „Legea institutiilor financiare” si alte legi ale Republicii Moldova.

Structura organelor de conducere ale Bancii de Economii, atributiile si obligatiile membrilor  acestora sînt prevazute exhaustiv în legi si în actele interne ale Bancii.

Organele de conducere ale Bancii sînt:

– Adunarea generala a actionarilor Bancii, care este organul suprem de conducere al Bancii;

– Comisia de cenzori, care exercita controlul activitatii economico-financiare si se subordoneaza Adunarii generale a actionarilor;

– Consiliul Bancii, care reprezinta interesele actionarilor în perioada dintre adunarile generale si, în limitele atributiilor sale, exercita conducerea generala si supravegheaza activitatea Bancii, elaboreaza si asigura aplicarea politicii Bancii; el se subordoneaza Adunarii generale a actionarilor si este constituit din doi reprezentanti ai Ministerului Finantelor si un reprezentant al societatilor cu raspundere limitata, actionar al Bancii;

– Presedintele Bancii, care conduce activitatea Bancii în scopul atingerii sarcinilor si implementarii planurilor de afaceri si strategiei Bancii în conformitate cu regulamentele interne ale Bancii, pe principiul respectarii intereselor actionarilor si în corespundere cu deciziile actionarilor si ale Consiliului Bancii.  

Structura organizatorica a Bancii este elaborata de catre Presedinte si aprobata de Consiliul Bancii si a suferit unele schimbari în perioada anilor 2010–2012.

Conform prevederilor Legii nr. 121-XVI din 5 mai 2007 privind administrarea si deetatizarea proprietatii publice, exercitarea functiilor de detinator al  actiunilor statului în Banca de Economii, precum si participarea la administrarea societatilor comerciale cu capital de stat sînt de competenta exclusiva a Agentiei Proprietatii Publice, organ subordonat Ministerului Economiei.

          Prin Contractul de cesionare (transmitere) a exercitarii drepturilor de actionar si de administrare a proprietatii de stat din 06.01.2006, reîncheiat la 10.02.2010,  Ministerul Economiei a delegat Ministerului Finantelor atributiile sale  vizînd administrarea cotei  statului în Banca de Economii.

Ministerul Finantelor (Veaceslav Negruta) desemneaza, la 13 septembrie 2010, reprezentantul statului (Victor Barbaneagra) care actioneaza în numele actionarului si promoveaza interesele statului în Banca de Economii. Totodata, Ministerul Finantelor determina si propune Adunarii actionarilor, prin intermediul reprezentantului sau, membrii Consiliului Bancii. Urmatoarele persoane au fost propuse de catre stat, iar Adunarea generala i-a ales în calitate de membri ai Consiliului Bancii (în perioada subliniata Consiliul de Administratie nu a fost unul functional si, deci, nu au fost luate decizii – subiectul va fi dezvoltat ulterior):

24.04.2009 – 30.04.2010: dna Lucretia Ciurea – sef de sectie, Aparatul Guvernului (presedintele Consiliului); dna Angela Voronin – director al Trezoreriei de Stat, Ministerul Finantelor; dna Elena Matveev – sef de directie, Ministerul Finantelor; dl Vadim Ceban – sef de directie, Ministerul Economiei;

30.04.2010 – 15.09.2010: dna Elena Matveev – sef de directie, Ministerul Finantelor. Consiliul Bancii nu a fost functional din cauza numarului insuficient de membri (doi din cinci);

15.09.2010 – 12.04.2012: dl Veaceslav Mamaliga – consilier al ministrului finantelor (presedintele Consiliului); dna Elena Matveev – sef de directie, Ministerul Finantelor;

12.04.2012 – 21.06.2012: Consiliul Bancii nu a fost functional din cauza numarului insuficient de membri (doi din cinci): dna Elena Matveev – sef de directie, Ministerul Finantelor; dl Veaceslav Mamaliga – consilier al ministrului finantelor;

21.06.2012 – pîna în prezent: dl Victor Bodiu – secretar general al Guvernului, Cancelaria de Stat (presedintele Consiliului); dl Veaceslav Mamaliga – consilier al ministrului finantelor; dna Elena Matveev – sef de directie, Ministerul Finantelor.

Banca de Economii detine un rol semnificativ în prestarea serviciilor bancare pentru populatie, ea este o platforma importanta pentru sustinerea financiara a populatiei, accentuîndu-se, astfel, rolul social al acestei Banci Comerciale.  

Subdiviziunile Bancii acorda servicii bancare persoanelor fizice si juridice, care includ depozite bancare, transferuri internationale de bani, credite persoanelor fizice si juridice, operatiuni valutare, servicii pe piata valorilor mobiliare, deservire de conturi ale persoanelor juridice, operatiuni valutare  etc.

Banca de Economii are 37 de filiale si 434 de reprezentante, fiind Banca Comerciala cu cea mai mare retea din Republica Moldova.

Activitatea filialelor este verificata de Aparatul central al Bancii. 

Cu privire la capitalul social al Bancii

Conform prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea institutiilor financiare³, s-a stabilit suma minima subscrisa si depusa în capitalul Bancii de 100 de milioane de lei. Astfel, potrivit rapoartelor financiare, capitalul social a fost majorat din contul profitului nedistribuit al anilor precedenti. Structura capitalului social este reflectata în tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1. Structura capitalului social

Valoarea capitalului social în anul 2009 nu a suportat modificari. La               25 octombrie 2010, Adunarea generala a actionarilor a adoptat decizia de majorare a capitalului social cu 88,0 milioane de lei prin majorarea de 4 ori a numarului de actiuni din contul capitalului propriu. Ca rezultat al majorarii de 4 ori a numarului de actiuni aflate în circulatie, raportat la aceeasi marime a capitalului propriu, pretul de piata al actiunilor s-a redus de la nivelul de 110–200 de lei, înregistrat pîna în luna octombrie 2011, la nivelul de 35–50 de lei, ceea ce corespunde proportiei de majorare a numarului de actiuni emisie în circulatie. În anii 2011–2012 capitalul social nu a fost modificat.

Cu privire la venituri si cheltuieli

    Datele privind veniturile si cheltuielile se prezinta în tabelul nr. 2:

Tabelul nr. 2

Particularitati ale activitatii de creditare

În scopul organizarii activitatilor de utilizare a resurselor disponibile pentru acordarea creditelor, Banca, prin intermediul subdiviziunilor sale, administreaza si monitorizeaza acordarea si rambursarea creditelor. Astfel, pornind de la situatia reala a creditelor în derulare, Banca clasifica, conform Regulamentului nr. 224 din 30.08.2007⁴, creditele în urmatoarele categorii:

credite standard (credite la termen pentru care se respecta toate conditiile contractului de credit);

credite supravegheate (aparitia unor probleme legate de starea financiara a debitorului sau de asigurarea creditului ce necesita o atentie din partea responsabililor Bancii pentru reducerea riscurilor de nerambursare a acestora);

credite substandard (credite determinate de înrautatirea situatiei economico-financiare a debitorului si/sau de asigurarea creditului cu riscuri ca Banca va suporta pierderi în cazul nerambursarii);

credite dubioase (exista probleme si scade probabilitatea rambursarii creditului în volum deplin conform circumstantelor conditiilor create si valorii de piata a asigurarii; probabilitatea pierderilor este extrem de mare, dar exista anumiti factori importanti ce urmeaza a fi realizati pentru a contribui la ameliorarea situatiei de rambursare a creditului);

credite compromise (credite caracterizate de imposibilitatea rambursarii mijloacelor acordate, calificîndu-se ca pierderi).

(Hotarîrea nr. 224 din 30.08.2007 cu privire la Regulamentul cu privire la clasificarea activelor si angajamentelor conditionale si formarea reducerilor pentru pierderi la active si provizioanelor pentru pierderi la angajamente conditionale a Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Moldovei ).

Calitatea de credite nefavorabile se atribuie tuturor creditelor pentru care nu se respecta vreo conditie a contractului si care sînt expuse oricarui risc de nerambursare: substandard, dubioase si compromise.

Banca si-a organizat activitatea de eliberare a creditelor persoanelor fizice si juridice, cu scop de a obtine venituri, din resursele disponibile. La 31.12.2010, portofoliul de credite net a constituit 2795,76 milioane de lei, ceea ce reprezinta 52,77% din totalul activelor entitatii, care, comparativ cu situatia de la finele anului precedent, a înregistrat o crestere cu 825,64 milioane de lei (41,9%).  

Constatari ale Curtii de Conturi prin Hotarîrea din martie 2011

Totodata, pe fundalul dinamicii pozitive a veniturilor de baza ale Bancii de Economii, Curtea de Conturi, deja în luna marte 2011, atentiona conducerea Bancii, inclusiv Consiliul, referitor la simptomele (semnalele) alarmante din structura portofoliului de creditare.

Evolutia categoriilor de clasificare la credite este reflectata în tabelul nr. 3.

Tabelul nr. 3

Cu toate ca analiza a fost realizata de auditorii Curtii de Conturi în baza unei cercetari selective si limitate la cîteva credite eliberate, concluziile acesteia indicau unele abateri periculoase de la respectarea stricta a cerintelor prudentiale, admise de catre toate nivelele de conducere ale Bancii:

– atentie redusa la studierea situatiei financiare a beneficiarilor de credite;

– atitudine iresponsabila fata de evaluarea, verificarea si pastrarea (mentinerea) gajurilor:

• Reevaluarea bunurilor gajate a fost bazata pe calcularea veniturilor ce urmau a fi obtinute în viitor din activitatea economico-financiara a întreprinderii, fapt ce nu reflecta o imagine exhaustiva a valorii acestor bunuri si nu asigura Banca de dispunerea unor bunuri incontestabile în cazul posibilelor riscuri de nerambursare a creditului.
• O parte din bunurile gajate nu sînt specificate dupa cantitate si amplasament. Banca monitorizeaza lunar gajul fara iesire la fata locului.
• Desi Regulamentul intern cu privire la constituirea gajului prevede metodele de verificare a gajului (la fata locului si din oficiu), Banca acorda prioritate verificarii din oficiu.   
• Verificarea gajului la fata locului, la 25.01.2011, a constatat ca mijloacele circulante gajate constituiau mai putin decît valoarea stipulata în contractul de gaj, fapt conditionat de nedispunerea mijloacelor circulante în valoarea gajata.
• Auditorii au remarcat, la fel, contracte de gaj  fara indicarea concreta a cantitatii si a valorii totale a marfurilor gajate, ci doar a pretului pe unitate al  marfii.
• Acceptarea gajului pe viitor nu constituie cu exactitate obiect al gajului cu drept patrimonial asupra acestuia.

Concluziile Curtii de Conturi indicau univoc asupra faptului ca Banca de Economii a admis creditarea unor întreprinderi care dispuneau chiar de capital propriu negativ doar în baza gajurilor care nici documentar nu erau evaluate în masura deplina. În conditiile respective se remarca riscul major al incapacitatii rambursarii creditului.

Astfel, deja în baza rezultatelor controlului pentru perioada anului 2010,  auditorii au recomandat Presedintelui Bancii sa initieze elaborarea unui plan de actiuni în vederea îmbunatatirii calitatii portofoliului de credite, cu reexaminarea proceselor de control intern la acest capitol, ce ar include:

– verificarea prioritara la fata locului a bunurilor circulante gajate, reflectate conform situatiilor contabile ale debitorului, prin confirmarea existentei reale a acestora;

– acordarea de credite, cu monitorizarea continua a asigurarii garantiei de rambursare;

– examinarea stabilirii de restrictii prin neacordarea de credite, dupa caz, debitorilor care nu contribuie cu capital propriu la finantarea investitiilor.

Acest plan de actiuni nu a fost elaborat de catre conducerea Bancii pîna în momentul demiterii presedintelui Grigore Gacikevici în 2012.

 Unele masuri pentru conferirea unui caracter prudent activitatii de creditare au fost întreprinse de Consiliul Bancii la 20.09.2011, cînd Consiliul a adoptat decizia de modificare a Politicii de creditare a bancii, fiind  introduse exigente  suplimentare privind evaluarea (cerintele privind evaluarea suficientei  volumului si prognozelor de dezvoltare a activitatii economice a beneficiarului pentru deservirea si rambursarea creditelor). Aceste masuri însa nu au fost suficiente si nu au condus la rezultatele scontate.

Abaterile serioase din anul 2010 la capitolul „cheltuieli  de procurare a marfurilor, a serviciilor pentru realizarea reparatiilor capitale, actiuni de sponsorizare si cu caracter filantropic” nu au fost depistate la timp de Consiliul Bancii si de structurile abilitate cu functii de control, aceste neajunsuri fiind remarcate doar prin Hotarîrea Curtii de Conturi din martie 2011 (pentru perioada anilor 2009–2010).

Concluzii ale Comisiei de ancheta

Controlul Curtii de Conturi la capitolul „activitatea de creditare” – cea mai importanta sursa de venit a bancii – a fost unul superficial si necalitativ. Astfel, în cadrul controlului nu au fost examinate sau depistate  chestiunile legate de afilierea beneficiarilor de credite, a unor grupuri de beneficiari de împrumuturi care au actionat în comun. Ignorarea acestor aspecte în cadrul verificarilor a servit drept premiza pentru admiterea în continuare a acestei abateri si chiar pentru perpetuarea acesteia.

Raportul de audit al Curtii de Conturi a mentionat gestionarea regulamentara a patrimoniului statului, fiind remarcate, totodata, unele abateri referitoare la realizarea proceselor de baza ale activitatii Bancii, care au stat la baza formularii  recomandarilor facute Presedintelui Bancii de a întreprinde anumite actiuni de redresare a situatiei. Cu toate acestea, controlul Curtii de Conturi a putut si a trebuit sa serveasca drept semnal si motiv pentru  întreprinderea unor masuri prudente si severe de control asupra activitatii Directiei management a Bancii de Economii, atît pentru Ministerul Economiei ca detinator, în baza legii, al cotei statului, cît si pentru Ministerul Finantelor – administrator al pachetului de actiuni al statului detinut la Banca de Economii, precum si pentru colaboratorii acestui minister care reprezentau statul în Consiliul Bancii.

Dupa controlul Bancii Nationale a Moldovei din iulie 2011, Ministerul Finantelor, prin intermediul reprezentantilor sai în Consiliul Bancii, a întreprins unele masuri pentru conferirea unui caracter prudent activitatii de creditare. Astfel, competentele organului executiv al Bancii în domeniul acordarii creditelor au fost limitate la acele credite, a caror valoare nu depaseste 5% din capitalul normativ total al Bancii, începînd cu iulie 2011. Cu toate acestea, masurile întreprinse s-au dovedit a fi insuficiente pentru curmarea practicilor defectuoase de creditare si remedierea situatiei create.

Tinînd cont de cele expuse mai sus, Comisia de ancheta a ajuns la concluzia ca la începutul anului 2010, primul an al perioadei de cercetare, Banca de Economii demonstra stabilitate si o dinamica generala pozitiva a indicatorilor bancari. 

Neajunsurile si abaterile mentionate în realizarea proceselor de baza ale activitatii Bancii, care au fost depistate fragmentar ca rezultat al controlului Curtii de Conturi, nu au constituit obiectul atentiei sporite a organelor si a persoanelor responsabile de proprietatea statului în Banca de Economii, si anume – de pachetul de actiuni al statului în marime de 56,13%. Comisiei nu i-au fost prezentate dovezi privind luarea în considerare a obiectiilor mentionate si întreprinderea de masuri serioase pentru înlaturarea neajunsurilor. Mai mult, indicatorii Bancii care caracterizeaza situatia dovedesc contrariul, si anume faptul ca masurile necesare  nu au fost întreprinse.

Evolutia situatiei prin prisma supravegherii,

realizata de Banca Nationala a Moldovei

Primele semnale ale înrautatirii situatiei financiare la „Banca de Economii” S.A. au aparut înca în anul 2010. Astfel, practici riscante de creditare si de implicare a bancii în riscuri sporite au fost identificate de catre Banca Nationala a Moldovei înca la începutul anului 2010, desi numarul si volumul acestor tranzactii înca nu punea în pericol stabilitatea financiara a bancii.

Primul „semnal de alarma” a rasunat în octombrie–noiembrie 2010. În aceasta perioada scurta de timp Banca de Economii a eliberat credite  în suma ce a depasit 50% din suma creditelor eliberate în aceeasi perioada de întreg sistemul bancar al tarii. Cu toate acestea, evolutia creditelor neperformante din perioada anilor 2010–2012, prezentata de catre conducerea bancii în diagrama de mai jos, se reflecta în mod straniu prin reducerea numarului de credite neperformante în  anul 2011. Unica explicatie a acestui fenomen, gasita de Comisie, este încercarea conducerii bancii de a atenua situatia reala.

 La finele anului 2011, numarul de credite neperformante a crescut semnificativ (dupa controlul Bancii Nationale a Moldovei). Acest fapt a fost însotit si de reducerea semnificativa a activelor pe termen lung ale bancii, care au scazut de doua ori  catre începutul trimestrului IV al anului 2012 (de la 1111 milioane pîna la 566 milioane de lei).

La 23 iunie 2011, Banca Nationala a Moldovei a examinat rezultatele controlului Bancii de Economii pentru perioada ianuarie–noiembrie 2010, efectuat în perioada decembrie 2010–ianuarie 2011. Ca rezultat al examinarii, Banca Nationala a Moldovei a prescris reducerea limitei de creditare a Presedintelui Bancii pîna la 5% din capitalul normativ total, precum si alte masuri. Masurile prescrise de Banca Nationala a Moldovei au fost îndeplinite ad litteram de catre Banca de Economii, totodata Consiliul Bancii a avut toate motivele pentru a stabili restrictii mai mari.

Practicile nesanatoase de creditare au condus la majorarea volumului creditelor neperformante ale „Bancii de Economii” S.A. de la 375 milioane de lei (sau 17,5 la suta din totalul creditelor) la 31 decembrie 2009 la 1380 milioane de lei (sau 55,3 la suta din totalul creditelor) la 31 decembrie 2012. La acest volum de credite neperformante se adauga si activele preluate în posesie de catre „Banca de Economii” S.A. în schimbul rambursarii creditelor neperformante. La                       31 decembrie 2012, volumul acestor active constituia 600 milioane de lei, fiind în crestere cu 500 milioane de lei pe parcursul ultimilor 3 ani. Cu referire la activele preluate în posesie trebuie de notat faptul ca probabilitatea de comercializare a acestora la pretul de bilant este una mica, o parte semnificativa din aceste bunuri fiind supraevaluate semnificativ si constituind  obiectul mai multor litigii. Aceasta situatie a fost generata si de faptul ca în rapoartele lor companiile de evaluare au reflectat sume exagerate ale valorii de piata a gajurilor.

Ca rezultat al acestor practici de creditare si al gestionarii defectuoase a bancii, capitalul normativ total s-a diminuat cu 694 milioane de lei pe parcursul a  3 ani: de la 823 milioane de lei la 129 milioane de lei.

În prezent Banca de Economii continua sa balanseze la limita suficientei capitalului pentru pastrarea licentei sale de activitate. Noua conducere a Bancii de Economii a întreprins anumite actiuni pentru remedierea situatiei, dar nu a atins succese.

Concluzii privind activitatea de creditare a „Bancii de Economii” S.A.

Activitatea defectuoasa de creditare a fost camuflata de Directia management a Bancii de Economii prin diverse scheme, care au avut drept scop final camuflarea situatiei financiare reale a bancii. Astfel, desi Presedintele „Bancii de Economii” S.A. raporta catre BNM, Consiliul Bancii si publica rapoarte financiare în care indica profit si crestere de capital, situatia reala era foarte grava si se înrautatea rapid. În acest sens este elocvent modul în care executivul Bancii de Economii a încercat sa ascunda existenta unor grupuri de debitori cu probleme financiare grave care, de altfel, si reprezinta nucleul problemelor la ziua de azi în „Banca de Economii” S.A. Aceste circumstante nu au fost descoperite la timp nici de catre Comitetul de credite, nici de catre Directia audit intern a Bancii de Economii, în pofida comunicarii directe cu debitorii.

Constatam, ca aceste relatii de afiliere între debitorii Bancii de Economii au fost atît de complexe, încît nu au putut fi identificate nici de Curtea de Conturi, prin Hotarîrea din martie 2011, si nici de Banca Nationala, prin Hotarîrea din iunie 2011. A fost nevoie de un control suplimentar al organului de supraveghere bancara, cu utilizarea informatiilor confidentiale la care acesta are acces, pentru a depista schemele utilizate de catre acesti debitori. Negarea existentei acestor grupuri a continuat chiar si dupa identificarea acestora de catre BNM, inclusiv fiind depistate încercari de dezinformare a Primului-ministru de catre Presedintele Bancii, drept exemplu servind scrisoarea expediata de dl Grigore Gacikevici în adresa Primului-ministru la 14 noiembrie 2011, imediat dupa ce BNM, prin Hotarîrea Consiliului de administratie nr. 248 din 11 noiembrie 2011, a sanctionat Consiliul Bancii si Presedintele acesteia pentru practicile respective si a propus semnarea unui acord de remediere.

Actiunile Consiliului Bancii si ale actionarului majoritar

Desi situatia creata la „Banca de Economii” S.A. este rezultatul unui management defectuos, Consiliul bancii si actionarii dispuneau de anumite instrumente si informatii pentru a identifica sau a propune organelor competente unele solutii pentru depasirea situatiei create.

Instrumentele si informatiile care puteau servi drept reper pentru identificarea fraudelor comise de Directia management a bancii care au stat la dispozitia Consiliului Bancii si a actionarilor au fost: auditul intern, comisia de cenzori si rapoartele de control efectuate de BNM si de Curtea de Conturi. Pe de alta parte, Consiliul Bancii se ciocnea cu unele constrîngeri, cum ar fi lipsa de transparenta în ce priveste activitatea executivului, tentativele de dezinformare.

Astfel, pe parcursul anilor 2010–2011, BNM a informat Consiliul Bancii despre situatia financiara reala în „Banca de Economii” S.A., cu reflectarea, în noiembrie 2011, a schemelor aplicate de Directia management pentru delapidarea mijloacelor banesti din banca. BNM a obligat conducerea Bancii de Economii sa întreprinda masuri urgente de redresare a situatiei (Hotarîrea Consiliului de administratie al BNM nr. 248 din 11 noiembrie 2011, Hotarîrea Consiliului de administratie al BNM nr. 51 din 22 martie 2012, Hotarîrea Consiliului de administratie al BNM  nr. 99 din 26 aprilie 2012 si Hotarîrea Consiliului de administratie al BNM nr. 238 din 23 octombrie 2012). Actiunile Consiliului Bancii, care s-au limitat formal la implementarea prescrierilor si a recomandarilor BNM si ale Curtii de Conturi, s-au dovedit a fi insuficiente, fapt ce a permis Directiei management sa acorde în continuare credite frauduloase, inclusiv în anul 2012.

În ceea ce tine de pîrghiile legale care au stat si stau la dispozitia Consiliului Bancii si a actionarilor pentru eradicarea fraudelor comise de Directia management, conform prevederilor Codului muncii, ale Legii cu privire la societatile pe actiuni si ale Statutului bancii, Consiliul Bancii dispunea de dreptul de a retrage înainte de termen împuternicirile Presedintelui Bancii, în calitate de angajator al acestuia. Asemenea tentative au avut loc înca în anul 2009, dupa care Presedintele Bancii a fost restabilit prin decizie a instantei de judecata, invocîndu-se motivul inexistentei temeiurilor de reziliere a contractului de munca. Ulterior, în 2010, Consiliul Bancii nu a fost functional mai mult de jumatate de an, fapt ce a facut imposibila o urmarire consecventa a subiectului. Începînd cu anul 2011, Consiliul Bancii dispunea de suficiente argumente pentru a rezilia contractul de munca cu Presedintele Bancii, însa acest lucru nu s-a realizat. Rezilierea contractului de munca nu a fost realizata nici de catre actionarii bancii în perioada cînd Consiliul Bancii nu a fost functional, desi Ministerul Finantelor, în calitate de institutie care a gestionat cota majoritara a statului în „Banca de Economii” S.A., a fost informat despre fraudele comise si despre situatia critica din banca.

De asemenea, trezeste semne de întrebare si stoparea procedurii de suspendare înainte de termen a împuternicirilor presedintelui Gacikevici în anul 2009, desi, la momentul demiterii, Primul-ministru Vladimir Filat a declarat pentru presa ca acesta este demis din cauza „gestionarii irationale a bancii si încalcarii normelor legale”.

Mai mult decît atît, la Adunarea generala a actionarilor din 29 aprilie 2011, actionarii bancii, în frunte cu actionarul majoritar, reprezentat de Ministerul Finantelor, au aprobat Statutul „Bancii de Economii” S.A. în redactie noua, prin care i-au acordat Presedintelui, despre care Primul-ministru Vladimir Filat a spus ca „a gestionat irational banca si a încalcat normele legale”, împuterniciri largite în domeniul organizatoric, precum dreptul de a numi seful Directiei audit intern.

Astfel, în loc sa întreprinda masuri de îmbunatatire a sistemului de control intern, sa dezvolte managementul corporativ si sa aleaga un Consiliu care sa asigure gestionarea prudenta si eficienta a bancii, actionarii „Bancii de Economii” S.A. au largit si mai mult împuternicirile Presedintelui Bancii, iar reprezentantul statului (Victor Barbaneagra) nu s-a opus acestei decizii.

Indiferenta cu care Consiliul Bancii a tratat, la rîndul sau, fraudele comise de Directia management a bancii si avertizarile din partea BNM este inexplicabila, daca e sa privim din perspectiva functiilor ce sînt atribuite Consiliului Bancii conform Statutului. Consiliul Bancii nu doar ca a reactionat indiferent fata de fraudele deja comise, dar nici nu a întreprins masuri suficiente pentru a nu admite repetarea acestora. Astfel, acordarea de credite debitorilor care nu faceau dovada capacitatii de rambursare a creditelor a continuat si pe parcursul anului 2012.

Situatia de la Banca de Economii a fost secundata si de un set de factori externi, cum ar fi tendinta unui numar substantial de întreprinderi de stat de a transfera rulajele lor spre alte banci comerciale. Doar în anul 2012, din motive formal necunoscute, de la Banca de Economii si-au mutat rulajele la alte banci comerciale 83 de întreprinderi cu capital de stat. Acest lucru a cauzat pierderea unui rulaj de aproximativ 200 milioane de lei lunar.

Rolul  Bancii Nationale a Moldovei

Banca Nationala a Moldovei a ezitat sa retraga confirmarea presedintelui Grigore Gacikevici în momentul cînd s-a observat ca Consiliul Bancii si actionarii nu au suspendat înainte de termen împuternicirile acestuia, limitîndu-se la atentionarea lui de mai multe ori pe parcursul anilor 2010–2012 (Hotarîrea Consiliului de administratie al BNM nr. 248 din 11 noiembrie 2011, Hotarîrea Consiliului de administratie al BNM nr. 99 din 26 aprilie 2012).

De asemenea, pe parcursul anilor 2010–2012, Banca Nationala a Moldovei nu a confirmat în calitate de membri ai Consiliului „Bancii de Economii” S.A. mai multe persoane înaintate de catre actionarul majoritar. Argumentul principal al Bancii Nationale a Moldovei de neconfirmare a acestor persoane a fost faptul ca experienta anterioara a acestora nu corespundea cerintelor.

Neconfirmarea de catre BNM a unei persoane înaintate de catre Ministerul Finantelor care nu corespundea exigentelor legale ale BNM fata de administratori, în calitate de membri ai Consiliului bancii, a generat într-un conflict de durata între aceste institutii, care a afectat comunicarea si conlucrarea eficienta dintre ele.

Perseverenta cu care Ministerul Finantelor a promovat în Consiliul Bancii angajatii sai, fara a tine cont de faptul ca aceste persoane nu aveau experienta în gestionarea unei institutii financiare de importanta sistemica, confirma faptul ca obiectivul final a fost subordonarea „Bancii de Economii” S.A. si transformarea acesteia într-un instrument economic în interesul departamental al acestui minister. Drept rezultat, statul a pierdut controlul asupra actiunilor managementului superior al Bancii de Economii (Grigore Gacikevici) si asupra functionarii acestei institutii.

Ministrul finantelor a tratat sumar si cu indiferenta responsabilitatea pusa pe seama sa de a gestiona cota într-o institutie de importanta sistemica, inclusiv în contextul valorii cotei de stat.

Rolul Comitetului National de Stabilitate Financiara

Comitetul National de Stabilitate Financiara (CNSF) functioneaza în baza Hotarîrii Guvernului nr. 449 din 2 iunie 2010 cu privire la crearea Comitetului National de Stabilitate Financiara. Membrii CNSF sînt reprezentanti ai unor institutii independente, care, prin cooperare, comunicare, prin schimb de informatie si coordonare a actiunilor, trebuie sa asigure stabilitatea sistemului financiar national. Comitetul este un organ consultativ, a carui eficienta depinde de eficienta cu care actioneaza fiecare institutie membru în Comitet, deciziile CNSF fiind mai curînd asumate de aceste institutii conform competentelor si legislatiei.

Totodata s-a constatat faptul ca, desi deciziile luate în cadrul discutiilor purtate la CNSF au fost corecte si logice, acestea nu au fost îndeplinite.

Membrii CNSF au fost informati despre problemele „Bancii de Economii” S.A. Ei au pus în discutie cu regularitate subiectul acestei banci. Conform proceselor-verbale prezentate, acest subiect a fost discutat la 9 din 12 sedinte ale Comitetului.

Banca Nationala a Moldovei a actionat fara respectarea deciziilor legitime ale Comitetului National de Stabilitate Financiara, în special în perioada ianuarie–mai 2012, cînd Banca de Economii nu avea un consiliu de administratie functional, dar si cînd au avut loc unele schimbari în structura actionarilor minoritari ai acestei banci. În acea perioada s-a observat o activitate unilaterala din partea Bancii Nationale a Moldovei, fara respectarea deciziilor CNSF, dar si o deficienta de comunicare între institutiile statului (Ministerul Finantelor, Banca Nationala a Moldovei, Ministerul Economiei).

Un alt caz de divergente ce nu s-au soldat cu o solutie acceptata de toti membrii CNSF este modul de gestionare a situatiei la InvestPrivatBank în decursul anului 2011, cînd institutiile statului, de asemenea, nu au reusit sa ia o decizie de comun acceptata.

S-a constatat ca, desi motivul primordial al instituirii Comitetului National de Stabilitate Financiara este coordonarea actiunilor institutiilor statului si stimularea cooperarii dintre acestea pentru a evita deciziile de interes departamental, institutiile statului nu au beneficiat suficient de aceasta oportunitate, continuînd sa actioneze izolat si unilateral.

În acelasi timp, s-a constatat un vacuum normativ în ceea ce priveste activitatea CNSF. Or, Hotarîrea Guvernului, în a carei baza functioneaza acest Comitet, nu defineste calitatea de membru al CNSF, nu delimiteaza clar atributiile membrilor CNSF, nu reglementeaza caracterul deciziilor luate în cadrul CNSF si nici nu defineste clar scopul Comitetului în cauza.

Comisia de ancheta a constatat ca Comitetul National de Stabilitate Financiara  nu si-a realizat  functiile pentru care a fost constituit, si anume cea de asigurare a stabilitatii financiare. Astazi în fata statului se pune nu doar problema majorarii capitalului „Bancii de Economii” S.A., dar si cea de  protectie a întregului sector bancar de impactul negativ al realizarii celui mai pesimist scenariu privind Banca de Economii. 

Trebuie de mentionat faptul ca, conform proceselor-verbale ale CNSF, în cadrul celor 9 sedinte ale consiliului, care într-o masura sau alta au fost legate de problemele Bancii de Economii, nu au putut fi depasite dezbinarea departamentala si opozitia structurilor guvernamentale (în special a Ministerului Finantelor) fata de pozitia întemeiata a BNM.

Cea mai mare parte a deciziilor CNSF poarta un caracter declarativ, iar cele care ar fi putut servi drept decizii coordonatoare nu au fost îndeplinite.

Concluzii

Comisia constata urmatoarele circumstante care au conditionat si au facilitat evolutia situatiei în Banca de Economii:

– Activitatea inadecvata a Presedintelui Bancii Grigore Gacikevici, realizata cu încalcarea normelor prudentiale, nerespectarea recomandarilor BNM, luarea deciziilor de creditare într-un mod netransparent, raportari eronate si incomplete prezentate Consiliului de administratie, Ministerului Finantelor si Bancii Nationale a Moldovei.

– Insuficienta cadrului legal national care reglementeaza guvernarea corporativa în societatile pe actiuni, în general, si a bancilor, în particular. Acest fapt a fost constatat si prin raportul Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare din 2011 si cel al Bancii Mondiale din 2012.

– Exercitarea insuficienta a atributiilor de gestiune a cotei statului, atributii delegate Ministerului Finantelor.

– Lipsa unui sistem de control din partea autoritatii responsabile, conform legii, pentru gestiunea cotei statului – din partea Agentiei Proprietatii Publice, subordonata Ministerului Economiei, asupra îndeplinirii corespunzatoare a contractului referitor la gestionarea proprietatii statului de catre Ministerul Finantelor în „Banca de Economii” S.A.

– Rolul proactiv exercitat insuficient de Consiliul Bancii de Economii pîna în iunie 2012 în remedierea deficientelor identificate prin  actele de control ale BNM si ale Curtii de Conturi, precum si al reprezentantului statului la „Banca de Economii” S.A. dl Victor Barbaneagra.

– Impactul negativ asupra Bancii de Economii al modificarilor legislative cu privire la gaj, care au exonerat depunatorul gajului de responsabilitatea penala privind pastrarea si mentinerea integritatii si valorii  bunurilor gajate.

– Reactia întîrziata a institutiilor de drept în investigarea cazurilor concrete de acordare a unor credite în conditii suspicioase.

– Atacul mediatic asupra Bancii de Economii care a avut un efect  negativ asupra situatiei financiare a acesteia, manifestat prin retragerea unui volum important al depozitelor.

– Rezultatele actiunilor de coordonare a situatiei în Banca de Economii întreprinse de catre CNSF nu au fost pe deplin eficiente din cauza comunicarii deficitare între institutiile statului (Ministerul Finantelor, Ministerul Economiei, Banca Nationala a Moldovei).

Recomandari

În cadrul Comisiei de ancheta au fost discutate 3 variante teoretic posibile de depasire a situatiei insuficientei capitalului Bancii de Economii, si anume:

1. Nationalizarea Bancii de Economii. Pentru realizarea acestei variante este necesara adoptarea în pachet a unei legi speciale privind nationalizarea Bancii de Economii si a unei legi pentru modificarea Codului civil, a Legii exproprierii pentru cauza de utilitate publica, a Legii privind societatile pe actiuni si a Legii institutiilor financiare. Decizia în acest sens depinde doar de stat.

2. Cedarea controlului unui investitor privat cu mentinerea de catre stat a pachetului de blocaj. Acest  pachet de actiuni al statului va garanta prezenta statului în societatea pe actiuni la nivel de 33%. Decizia privind realizarea acestei variante depinde de actionarii privati. Aceasta varianta nu implica costuri financiare din partea statului.  

3. Majorarea capitalului statutar al debitorilor Bancii de Economii (din rîndurile întreprinderilor de stat) care au la aceasta banca credite neperformante, cu scopul rambursarii acestor credite. Aceasta masura poate restabili partial capitalul Bancii de Economii. Decizia depinde de stat. Costurile financiare urmeaza a fi precizate, însa acestea vor fi mult mai mari decît în  varianta 1.  

Totodata, comisia a ajuns la concluzia ca este necesara efectuarea prompta a urmatoarelor recomandari:

1.  Partajarea clara a atributiilor organelor de  conducere ale bancii, acordarea de atributii suplimentare Consiliului Bancii în vederea realizarii eficiente a functiei de supraveghere a activitatii organului executiv si exercitarea unui rol proactiv în administrarea  bancii. Urmeaza sa se tina cont de recomandarile internationale în domeniu, inclusiv de principiile Acordului Basel din 2010 pentru guvernarea corporativa a bancilor, care acorda atributii extinse consiliilor bancilor.

2.  Revizuirea de catre Guvern a contractului de delegare a functiilor de detinator al cotelor statului dintre Agentia Proprietatii Publice si institutiile departamentale în scopul instituirii mecanismului de control privind îndeplinirea obligatiilor si a drepturilor contractuale referitor la gestionarea proprietatii statului. 

3.  Guvernul va propune modalitatea de stabilire a reprezentantilor statului în Consiliul Bancii, depasind caracterul „monodepartamental” .

4.  Modificarea legislatiei în vederea includerii companiilor de evaluare în lista entitatilor supravegheate.

5.  Modificarea legislatiei în vederea includerii automate a rezervei în consiliile de administratie în cazul demisiei unui membru al acestora.

6.  Prevederea de catre legislatie a responsabilitatii penale a depunatorilor de gaj pentru pastrarea si mentinerea integritatii si valorii  bunurilor gajate.

7.  Parlamentul si Guvernul vor întreprinde masuri urgente si determinante privind restituirea catre Banca de Economii a rulajelor întreprinderilor si organizatiilor de stat si ale întreprinderilor în care statul detine controlul.