O victorie importanta ieri la Chisinau a liberalului Dorin Chirtoaca, salutata de partidele pro-europene de la Chisinau. O victorie importanta si pentru ca primarul este la al treilea mandat, diferenta dintre el si candidata socialistilor, fostul premier Zinaida Greceanii este de peste 20 de mii de voturi si pentru ca, din nou, tinerii au fost si la acest scrutin cei mai pasivi cetateni. Cu toate acestea, liberalul a obtinut ceea ce si-a dorit. Va avea acest succes un impact asupra spectrului politic moldovenesc? Vor fi inteles liderii partidelor pro-europene mesajul transmis de electorat?
Dupa demisia guvernului Gaburici, partidele puterii au dat frecvent semne ca si-ar dori o noua coalitie in care sa intre si liberalii tinuti la distanta dupa parlamentarele din noiembrie. Acum, insa, cand partidul condus de Mihai Ghimpu si-a pastrat, prin Dorin Chirtoaca, fotoliul de primar al capitalei, comentatorii se intreaba daca acest fapt va face mai usoare sau, dimpotriva, mai dificile negocierile pentru crearea unei noi majoritati in Parlamentul de la Chisinau.
In ciuda multiplelor suparari si acuzatii reciproce pe care si le-au inaintat de-a lungul timpului cele doua partide ale puterii, pe de o parte, si partidul liberal pe de alta, este cert acum ca toate trei ar fi dispuse sa creeze o coalitie noua.
Chiar si PL-ul, care, pana la victoria lui Chirtoaca, s-a tinut departe de celelalte doua formatiuni sifonate, ca sa nu fie asociate, spun analistii, cu imensele scandaluri de coruptie din jurul sistemului financiar-bancar, da semne vizibile de disponibilitate.
„Am primit astazi un mesaj de ne a intalni. Nici colegilor de partid nu am reusit inca sa le spun. Este o problema foarte importanta si responsabila. Pe de o parte este pus la bataie cursul european, iar pe de alta sunt oamenii, membrii partidului, si noi trebuie sa analizam bine. Voi convoca marti Biroul politic, iar sambata sau duminica Consiliul republican pentru a lua o decizie”, a declarat astazi Mihai Ghimpu.
La fel, si liderii democrat si liberal-democrat, care au convocat fiecare cate o conferinta de presa de totalizare a localelor, au vorbit despre crearea unei noi coalitii, tripartite, ca despre o prioritate absoluta de pe agenda lor. Liderul democrat, Marian Lupu, a parut sa promita chiar ca democratii vor arata flexibilitate deplina la negocierile pentru formarea noului guvern:
„Partidele pro-europene au castigat in majoritatea cazurilor primariile, iar asta inseamna ca oamenii isi pun sperantele in aceste partide”, a spus Lupu, adaugand ca ascensiunea unor forte politice pe care le-a numit „radicale” arata ca partidele pro-europene trebuie sa formeze cat mai degraba o noua coalitie de guvernare.
In dupa-amiaza zilei, si liderul liberal-democrat, Vlad Filat, a convocat o conferinta de presa in care a anuntat ca a si lansat liberalilor o invitatie in acest sens:
„Urmeaza doua exercitii importante: crearea unei coalitii pro-europene la nivel central si national, Am convenit astazi sa lansam invitatia publica pentru colegii din PL. Negocierile vor fi bazate pe principiul transparentei. Invitam nu la negocieri de dragul negocierilor, dar pentru a crea o coalitie majoritara, in rezultat pentru a avea un Guvern puternic", a declarat Vlad Filat.
In viziunea analistilor, insa, victoria liberalilor la locale in capitala va face mai dificile aceste negocieri. Asta crede, bunaoara, directorul IPP, Arcadie Barbarosie, care spune ca daca n-ar fi avut intentia sa foloseasca aceasta victorie in tratativele cu fostii parteneri, liderul liberal, Mihai Ghimpu, ar fi acceptat invitatia lansata de democrati si liberal-democrati imediat dupa demisia premierului Gaburici:
„Se pare insa ca Mihai Ghimpu a ales o alta tactica, mult mai riscanta, dar care sa-i asigure atuuri importante la masa de negocieri: noi am castigat capitala, prin urmare pretindem la cutare sau cutare sau cutare portofoliu in cabinetul de ministri.”
In viziunea lui Arcadie Barbarosie, in aceste conditii nu ar fi de exclus niciunul dintre scenariile de coalizare posibile in acest moment: PD-PLDM-PL, PD-PLDM-PCRM, sau pastrarea unei coalitii minoritare precum cea care a functionat incepand cu luna februarie si care a adoptat decizii cu sprijin din partea PCRM, fara ca aceasta formatiune sa fi facut parte oficial din majoritatea parlamentara. Disponibilitatea acestora sa guverneze impreuna, in oricare dintre aceste trei modalitati de coagulare, ar fi motivata la parerea expertului, de interesul lor comun de a evita anticipatele. Iar factorul ce ar putea grabi negocierile ar fi si cea mai serioasa problema pe care o are in fata guvernarea – imensele probleme economice si financiare care deja se fac simtite, prin anuntarea, deocamdata la nivelul doar unor institutii publice, a unor taieri salariale de 15%.