10.10.2019
Profil electoral: Vladimir Cebotari, candidatul PDM la sefia primariei Capitalei - anticoruptie.md
Fostul ministrul al Justitiei in doua guverne, deputatul democrat Vladimir Cebotari, candideaza pentru functia de primar general al Capitalei. In perioada cand era ministru, Cebotari si-a dezvoltat afacerea de familie din domeniul aviatiei – compania Fly One. Asupra sa planeaza suspiciuni ca ar fi incheiat contracte paguboase pentru Calea Ferata in perioada in care a fost la sefia intreprinderii. Demnitarul a ajuns de mai multe ori in vizorul Comisiei Nationale de Integritate, dar nu a fost penalizat. Recent, Cebotari a fost lipsit de imunitate parlamentara si este cercetat pentru ca ar fi contribuit direct la privatizarea Aeroportului International Chisinau de catre o organizatie afiliata unui grup criminal organizat.

Vladimir Cebotari a intrat in structurile de stat in anul 2005, cand a fost angajat in calitate de consultant in Directia informativ-analitica a Aparatului Presedintelui Republicii Moldova, in perioada in care sef al statului era Vladimir Voronin. Din 2006 pana in 2011, a lucrat la Intreprinderea de Stat Air Moldova, mai intai in calitate de secretar al Consiliului de administrare, apoi de sef al Departamentului Juridic. In septembrie 2008-septembrie 2009 a fost consilier al directorului general al Agentiei Transporturi in materie de transport aerian si de coordonare a proiectelor Agentiei Transporturi. Concomitent, intre 2008 si 2010, a fost presedinte al Consiliului de administrare al Societatii pe Actiuni Gara Nord. In urmatorii trei ani, Cebotari a fost director la Autoritatea Aeronautica Civila a Republicii Moldova, dupa care, pana in aprilie 2015, a fost viceministru al Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor in Guvernul Leanca. In perioada ianuarie 2014 - iulie 2014 a fost si presedinte al Consiliului de administrare al Intreprinderii de Stat MoldATSA. Timp de patru luni, in perioada aprilie–iulie 2015, Vladimir Cebotari a fost sef la Intreprinderea de stat Calea Ferata din Moldova. Din aceasta functie el a fost propulsat de catre Partidul Democrat la sefia Ministerului Justitiei, dupa care a revenit intr-o functie de conducere in cadrul formatiunii politice. 

Cebotari este cunoscut publicului mai ales ca unul dintre cei mai bine platiti manageri angajati la stat. In 2012, in calitate de manager la AIR Moldova, Aeroportul International Chisinau si Autoritatea Aviatiei Civile, acesta a avut un salariu anual de peste 800.000 de lei.

La alegerile parlamentare din 2001, Vladimir Cebotari a participat pe lista Blocului Electoral Alianta Juristilor si Economistilor din partea Partidului Demnitatii Civice din Moldova, condus de Ion Lipciu. Blocul electoral a acumulat in scrutinul parlamentar doar 0,93% din voturile alegatorilor si nu a trecut pragul electoral. In aprilie 2017, Cebotari a fost ales in functia de vicepresedinte al Partidului Democrat din Moldova.

Afacerea de familie Fly One: conflicte de interese si favoruri din partea statului

Familia Cebotari are afaceri in mai multe domenii, intre care aviatia civila, consultanta in afaceri, comercializarea tehnicii agricole si constructii. Cea mai importanta afacere care ii aduce anual familiei dividende de milioane este Compania aeriana Fly One, care opereaza zboruri catre mai multe destinatii din Europa si Rusia. Compania a fost infiintata in 2015 pe cand Vladimir Cebotari era ministru al Justitiei si a cunoscut o dezvoltare rapida. Printre fondatorii companiei se afla sotia ministrului, Maria Cebotari, cu o cota de 40% din active, iar sora ministrului, Mariana Tabuica, fost director financiar la IS Moldatsa, era administratoare. 

In aprilie 2016, Fly One a operat primele curse charter, iar in iunie 2017 a lansat primele curse regulate de pasageri catre Moscova. Centrul de Investigatii Jurnalistice a aratat intr-o ancheta ca adevaratul partener de afacere al familiei ministrului Justitiei, in cadrul noii companii aeriene Fly One, era directorul Autoritatii Aeronautice Civile (AAC), Mircea Maleca, care se ascundea in spatele fostului sau socru de la Leova, Tudor Carabadjac, profesor de educatie fizica si fost director al gimnaziului din satul Orac, raionul Leova. Acesta detinea, pe hartie, o cota de 40% din SRL Fly One. In 2011, Carabadjac a obtinut mandatul de consilier raional la Leova, pe listele Partidului Democrat din Moldova.


Acest fapt a fost confirmat intr-o scrisoare semnata de Mihai Balan, directorul Serviciului de Informatii si Securitate (SIS), ajunsa in posesia portalului Anticoruptie.md. Desi nu-i confirmau autenticitatea, sefii de la SIS sustineau, intr-un raspuns official, ca sefii AAC exercita abuz de putere prin promovarea intereselor private in aviatia civila, ceea ce ar contraveni intereselor statului. „Informatiile noastre indica la subminarea potentialului Intreprinderii de Stat Air Moldova, prin influenta, in scopul favorizarii intereselor private in domeniu, inclusiv prin utilizarea parghiilor atribuite AAC la eliberarea/prelungirea autorizatiilor", se arata in raspunsul SIS pentru portalul Anticoruptie.md.

Foto: openmoney.md

Dupa ce investigatia CIJM a scos la inveala conflictul de interese admis de Maleca, Centrul National Anticoruptie s-a autosesizat si a demarat o acheta, dupa care si Comisia Nationala de Integritate a demarat, la 30 iunie 2017, o cercetare, in care era vizat si ministrul Justitiei Vladimir Cebotari. Angajatii CNI urmau sa stabileasca daca cei doi si-au declarat toata averea pentru anul 2015 si daca au admis conflicte de interese in activitatea lor. Ulterior Mircea Maleca a demisionat, la solicitarea premierului Pavel Filip.

CNA a incetat cauza pornita, motivand ca faptele expuse in presa nu s-au adeverit, iar Autoritatea Nationala de Integritate (ANI), succesoarea CNI, nu s-a mai expus daca Vladimir Cebotari si Mircea Maleca au admis vreun conflict de interese, pentru ca institutia a fost reformata.

Pe fonul scandalului legat de implicarea in afaceri a ministrului Justitiei si a conflictelor de interese, in octombrie 2016, Maria Cebotari a renuntat la cota-parte de 40% din cadrul companiei Fly One SRL, pachetul de active intrand in posesia lui Andrei Turcan, fost director comercial al companiei Air Moldova in perioada in care Cebotari ocupa postul de director al Departamentului juridic. Cota Mariei Cebotari a fost vanduta cu 4 milioane de lei sau aproximativ 200 de mii de euro. Datele apar in declaratia de avere si interese personale pentru anul 2016 a fostului ministru al Justitiei. Valoarea de cumparare a cotei Mariei Cebotari era de 200 de mii de lei, potrivit declaratiei de venituri si proprietati a demnitarului facuta pentru anul 2015.

Afacerea Fly One a revenit in familie la inceputul anului 2019, cand sotia fostului ministru a redobandit din nou partea sa de 40 % din capitalul companiei aeriene. Interesant este faptul ca desi in 2017 si 2018 familia Cebotari oficial nu a avut treaba cu aceasta companie, democratul declara pentru ultimii doi ani dividende de la Fly One de 1,2 milioane de lei (!), potrivit declaratiei depusa la CEC.


Parteneriate de familie

„Parteneriatul” familiei ministrului Cebotari cu Mircea Maleca, fosti colegi la Air Moldova, a continuat, in 2016, si la o alta firma – Breitman Grup SRL, care-i are ca fondatori pe Marcel Tanas, Mircea Maleca si Vera Sarbu, soacra lui Vladimir Cebotari, scria Ziarul de Garda. Compania construia in 2017 o cladire multietajata la intersectia str. Mihai Viteazul si Mitropolit Dosoftei. Lucrarile erau executate de Maxmod Imobil SRL, firma la care sotia ministrului a fost in trecut contabila si care imparte aceeasi adresa cu firma Tchebo-Com, fondata si administrata de Maria Cebotari. Marcel Tanas, co-fondator la Breitman Grup, este administratorul si unul din fondatorii companiei de constructii Maxmod Imobil SRL, implicata in trecut in scandaluri, dupa ce a fost acuzata ca ar fi luat bani de la oameni, fara a le finisa mansardele promise. „Nu este niciun fel de implicare a mea. A fost o sugestie atunci cand a fost o intrebare. Ei erau in cautarea unor investitii, a unor proiecte din care ar putea sa obtina o anumita stabilitate, respectiv am sugerat cateva proiecte despre care cunosteam pentru ca, in orice proiect, daca te implici, te implici cu oameni in care ai cat de cat incredere. A fost o decizie a lor”, afirma Vladimir Cebotari, intrebat despre participarea soacrei in afacerea Breitman Grup. „La Vlaconic asa si nu am intrat in drepturi, cum nu a intrat nici maica-mea in succesiunea respectiva. Neaos SRL a fost instrainata si exact asa a fost instrainata si cota sotiei dintr-o alta intreprindere” (n.r.: „Fly One”), a precizat ministrul pentru ZDG.

Datele din Registrul agentilor economici arata ca SRL Vlaconic este activa, iar Anatalia Cebotari detine o cota 5% de participare, alte 95% apartinand lui Nicolae Cebotari, cel mai probabil, tatal lui Vladimir Cebotari. Compania este inregistrata in satul Chiperceni, raionul Orhei, si este specializata in cultivarea plantelor cerealiere, tehnice si a plantelor furajere, cresterea pasarilor pentru carne, piscicultura, alte servicii in cresterea productiei agricole.

Firma Sanair Service – servicii pentru Ministerului Justitiei 

Compania Sanair Service SRL, specializata in activitati ale agentiilor de voyaj si transport, este o alta afacere a familiei Cebotari. Compania a fost fondata in anul 2008 si inregistrata la Comrat. Sotia lui Vladimir Cebotari detine in prezent o cota de 27 la suta. Tot atat detine in aceasta companie si Mircea Maleca, care este in prezent administrator al companiei Fly One, iar in trecut – sef al Administratiei de Stat a Aviatiei Civile si director al companiei Air Moldova. Sanair Service SRL, specializata in activitati ale agentiilor de voyaj si transport, a obtinut in anul 2017, cand Vladimir Cebotari era ministru al Justitiei, doua contracte de achizitii publice la acest minister, arata pagina web a Agentiei Achizitii Publice. A livrat bilete de avion in valoare totala de 83 647 de lei. Vladimir Cebotari a declarat pentru Moldova Curata ca in acea perioada sotia sa nu era fondatare in aceasta companie si ca a cumparat cota-parte ulterior, de aceea nu ar putea fi vorba despre un conflict de interese.

Vladimir Cebotari mai detine 50 la suta din activele unei alte companii – C & V Asistenta SRL, in care asociata, cu o cota similara, este Luminita Ceban, care este si administratoare. Compania a fost infiintata in 2008 si presteaza servicii in materie de consultanta juridica si afaceri, dar si in efectuarea sondajelor de opinie publica.

Sotia fostului ministru, Maria Cebotari, este asociat unic in compania Tchebo-com SRL, specializata in comertul cu amanuntul.

Foto: CIJM

Avere si interese

Familia Cebotari detine o casa evaluata la 1 800 000 de lei si 33% din alta, obtinuta prin succesiune, doua terenuri, unul de 95 000 de lei, iar altul neevaluat. Pe 17 conturi bancare familia are in jur de 200 de mii de lei si 60 de mii de dolari.

In declaratia de avere depusa la CEC apar, la capitolul proprietati, doua masini de model Porche. Una – procurata in anul 2015, iar alta – in 2018. Ultima a fost cumparata cu suma de 2 milioane de lei. Vladimir Cebotari a explicat pentru Moldova Curata ca, avand in vedere ca declaratia a fost depusa pentru doi ani – 2017 si 2018, a indicat prima masina deoarece in 2017 inca o detinea. El sustine insa ca a vandut-o si si-a cumparat cel de-al doilea Porche. Acum familia sa detine o singura masina de acest model de lux.

Daca in declaratia de avere pentru 2015, Vladimir Cebotari scria ca detine cote parti la 3 firme: C&V Asistenta SRL, Vlaconic SRL si Neaos SRL, astazi, oficial, ministrul mai este actionar doar la C&V Asistenta SRL, cu activitati de prestare a serviciilor de consultanta juridica. La Vlaconic SRL fondatoare a ramas mama ministrului, Anatalia Cebotari, iar la Neaos SRL, distribuitor oficial in Moldova a tehnicii agricole si tractoarelor marca John Deere, care, in 2014, i-a adus ministrului dividende de 2,9 milioane de lei, asociat unic a ramas Lilia Ivanov, fosta partenera a lui Vladimir Cebotari, dupa ce el s-a retras din actionariat in mai 2016.

Incalcari constatate, dar nepedepsite 

Vladimir Cebotari a ajuns de mai multe ori in vizorul Comisiei Nationale de Integritate. Bunaoara, in 2012, el a uitat sa indice venituri obtinute din cotele parti in trei firme: SRL Vlaconic (95%) si SRL C&V Asistenta (50%) si in SRL Neaos, firma specializata in comertul cu masini agricole si industriale, unde detinea 15% din actiuni.

Datele Camerei Inregistrarii de Stat aratau ca in anul 2012 una dintre firme a avut un venit din vanzari de 8.912.000 lei. Cu toate acestea, in declaratia de avere pentru anul 2012 Vladimir Cebotari nu a indicat firma. CNI a cercetat cazul, dar a constatat lipsa vreunei incalcari si a clasat dosarul.

Si in 2014, CNI a depistat ca Cebotari, pe atunci viceministru la Ministerul Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor, nu a indicat in declaratia pe anul 2013 venitul sotiei, de vreo 6.000 de lei, 13 conturi bancare cu mijloace nesemnificative si un automobil vechi, de model VAZ.

In decembrie 2014, CNI a confirmat printr-un act de constatare situatia de incalcare a procedurii de declarare a veniturilor si proprietatilor pentru anul 2013 de catre Vladimir Cebotari, insa fara a cere sanctionarea demnitarului pe motiv ca omisiunile sunt neesentiale si au fost admise neintentionat.

In niciuna din declaratiile sale, Vladimir Cebotari nu a specificat valoarea cadastrala a apartamentului, detinut in proprietate in anii 2003–2016, mentioneaza portalul Avere.md.

In declaratia pentru intreg anul 2013, bunaoara, nu a fost inclus automobilul Volkswagen Passat, dupa ce acesta a fost trecut in declaratia pentru prima jumatate a anului 2013. Ulterior, intr-o explicatie depusa la CNI, Vladimir Cebotari a afirmat ca automobilul a fost detinut in leasing financiar, iar in 2013 contractul de leasing a fost transferat catre o alta persoana. Totusi, demnitarul nu a raportat in anul 2013 venituri obtinute in urma cedarii/ transferul contractului de leasing catre o alta persoana sau despre transmiterea acestuia cu titlu gratuit sau oneros.

Portalul moldovacurata.md scria in 2014 despre casa de lux a sotilor Cebotari, amplasata intr-o zona de elita a Capitalei, dar neinregistrata la oficiul Cadastral, desi cei doi locuiau in ea.

Ajutoare de stat pentru compania ministrului

In 2016, cand Vladimir Cebotari era ministru al Justitiei, compania Fly One a fost vizata intr-o expertiza anticoruptie a Centrului National Anticoruptie la un proiect de regulament, elaborat de Consiliul Concurentei, ce viza ajutoare de la stat pentru companiile aviatice.

Consiliul Concurentei, care a fost criticat de mai multe ori in presa pentru favorizarea companiilor apropiate Partidului Democrat, spunea ca documentul este necesar pentru ca Legea cu privire la ajutorul de stat sa poata fi implementata eficient, dar si pentru a armoniza legislatia nationala cu cerintele Uniunii Europene in acest domeniu. De cealalta parte, Centrul National Anticoruptie sustinea insa ca scopul ar fi promovarea intereselor financiare ale Aeroportului International Chisinau, care a fost concensionat si beneficiaza deja de investitii pentru exploatare, precum si a intereselor companiei Fly One, care era afiliata ministrului Justitiei Vladimir Cebotari.

Proiectul a fost elaborate sa fie aplicabil doar pentru AIC, in conditiile in care Aeroportul de la Marculesti este folosit mai mult in scopuri de aparare nationala. CNA spunea ca autorii proiectului noului regulament au preluat doar partial normele sugerate de Uniunea Europeana in sectorul vizat, selectandu-le, la propria discretie, doar pe cele „convenabile”, ceea ce ar trezi suspiciuni de coruptie. Autoritatea atentiona de asemenea ca proiectul urma sa fie inregistrat de Ministerul Justitiei, fapt ce putea genera un conflict de interese. 

„In concluzie, proiectul promoveaza interesele doar a unui grup restrans de antreprenori, iar aprobarea acestuia ar stabili conditii inechitabile in raport cu alti antreprenori din domeniu, dar mai ales, ar prejudicia interesul public, deoarece promovarea intereselor financiare ale Aeroportului International Chisinau sau ale companiei Fly One nu reprezinta interesele cetatenilor. In sensul dat, prin promovarea intereselor adaptate intreprinderilor concesionate in sectorul aviatiei se pot cauza prejudicii nu doar interesului public in general, dar si intereselor private legitime ale celorlalti beneficiari, denaturand astfel concurenta pe piata interna. (...) Scopul real al promovarii proiectului pare a fi mai degraba promovarea anumitor facilitati pentru concesionari si companii aeriene recent infiintate, ca acestia sa poata beneficia de ajutor de stat pentru dezvoltarea domeniilor ce necesita investitii, fapt ce va aduce prejudicii interesului public si incalcarea principiului de libera concurenta si echitate in raporturile dintre stat si intreprinzator. (...) Centrul indica la inoportunitatea promovarii proiectului, deoarece prevederile acestuia nu vor asigura transparenta si coerenta proiectelor finantate, ci vor denatura climatul concurential pe piata interna”, se spune in analiza. De mentionat ca Regulamentul privind ajutorul de stat pentru finantarea aeroporturilor si ajutorul la infiintare pentru companiile aeriene a fost inregistrat la Ministerul Justitiei, in pofida avertizarilor facute de CNA. Ulterior, expertiza anticoruptie a disparut de pe site-ul CNA.

Contracte dubioase la Calea Ferata a Moldovei

Investigatii jurnalistice arata ca in perioada in care Vladimir Cebotari a condus Calea Ferata a Moldovei, intreprinderea a continuat sa acumuleze restante la salarii, dar si sa achizitioneze produse, echipamente de la companii apropiate PD. Unele dintre achizitii au fost facute fie la suprapret, fie de la companii afiliate unor politicieni, printre care si cei din PD. Fosti si actuali conducatori ai CFM sustin insa ca toate licitatiile au fost transparente, fiind alese ofertele cele mai bune. Unii experti sunt de parerea ca realitatea arata contrariul si ca managementul ineficient, achizitiile cu firme afiliate, deseori la preturi exagerate, au umflat cheltuielile intreprinderii care a inregistrat pierderi considerabile in ultimii ani.

O investigatie RISE Moldova arata ca Vladimir Cebotari, pe cand era director la Calea Ferata a Moldovei, a incheiat cel putin doua contracte cu clauze dubioase cu doua companii IT si paguboase pentru intreprinderea de stat.

Un contract de prestari servicii IT cu DSS Group SRL Cebotari l-a semnat pe data de 30 iulie 2015, adica in ultima sa zi la CFM si prima la Ministerul Justitiei. Potrivit intelegerii, firma IT se angajeaza ca sa investeasca in dezvoltarea unei platforme de vanzare on-line a biletelor suma de 900 mii de dolari pe o perioada de 20 de ani, dintre care o treime din bani urmau sa fie investiti in primul an. In schimb, DSS Group urma sa incaseze 5% din costul fiecarui bilet electronic.

O alta clauza din contract stipuleaza ca, dupa 20 de ani de la lansarea platformei on-line, compania IT urmeaza sa obtina un profit de 324 de mii de dolari, iar daca nu va fi posibil acest lucru, diferenta de bani ar urma sa fie compensata de catre CFM. Totodata, daca contractul este intrerupt de catre reprezentantii Cailor Ferate, cei de la DSS Group au dreptul sa solicite despagubire pentru profitul ratat si investitiile facute.

Cu o luna pana la contractul cu DSS Group, pe 25 iunie 2015, intreprinderea feroviara a semnat un alt contract de prestari servicii cu compania BASS System SRL.

Contractul dintre CFM si BASS System, in suma de 1,6 milioane de dolari, prevede instalarea unei platforme unice de gestionare a afacerilor la intreprinderea feroviara. Aceasta presupune stocarea si prelucrarea, intr-o singura baza de date, a tuturor activitatilor, cum ar fi: contabilitatea, efectuarea platilor, gestionarea vanzarilor, inclusiv posibilitatea vanzarii biletelor electronice de catre CFM.

 Acest contract prevede instalarea la intreprinderea feroviara a unui soft produs de compania americana „Microsoft” si procurat prin intermedierea firmei Bass System.

O astfel de licenta Microsoft costa 7,8 mii de dolari. CFM a solicitat sase licente pentru pretul total de 46 mii dolari. Insa grosul afacerii il constituie, de fapt, cele 300 chei de administrator si de utilizatori ai programei procurate la pret de 640 mii de dolari. Iurii Topala, directorul actual al CFM se arata indignatde aceasta achizitie. „Ei pana la mine au cumparat acest program de la Microsoft de 800 mii, da cui ea ii trebuieste? Intrebarea mea este: Da noua ne trebuie astfel de programa de 800 de mii, cand noi o puteam sa o cumpara cu vreo 8 mii?! Adica de 50 de ori mai ieftin? In total acolo-s aproximativ 2 milioane de dolari”, declara Topala pentru RISE.

Alte contracte ce au ridicat semne de intrebare au fost semnate de directorul CFM cu compania Metalferos. Centrul de Investigatii Jurnalistice a facut rost de cateva contracte incheiate intre Metalferos si Calea Ferata a Moldovei, pentru transportarea deseurilor feroase, dar si de vanzare a metalului.

In 2015, Calea Ferata a Moldovei a vandut 1.500 de tone de metal SA Metalferos. Primul contract a fost semnat pe 17 iunie, intre Alexei Timbrovschi si directorul de atunci al CFM, Vladimir Cebotari. Documentul prevedea ca CFM vinde 500 de tone de metale feroase si neferoase, pretul carora este stabilit conform unui tabel. Acelasi tabel prevede ca de la 0,5% pana la 10% din volumul metalului care va fi livrat cumparatorului reprezinta gunoi de productie si nu va fi achitat. Spre comparatie, Uzina din Rabnita, acolo unde duce Metalferos metalul pentru a fi topit, la categoria gunoi de producere este trecut doar 1% din cantitatea prelucrata.

Pe 13 iulie 2015, Cebotari si Timbrovschi au semnat un acord aditional la contractul de baza prin care au majorat volumul metalului vandut de la 500 la 1.500 de tone. Pentru aceasta marfa, CFM a primit pe 29 iulie 2015 „plata in avans”, de 55.000 de dolari, echivalentul a circa un milion de lei. In acordul aditional prin care a fost stabilita suma platii nu se precizeaza clar daca este vorba despre o parte din suma sau de intreaga suma. Experti care au analizat contractile spun ca ar reiesi ca CFM a vandut monopolistului de stat tone de metal la pretul de sase ori mai mic decat cel cu care Metalferos vindea in 2015 tona de metal, arata o ancheta a Centrului de Investigatii Jurnalistice, realizata in 2017.

Ingradirea accesului la informatie si proces pierdut in instanta 

Fostul ministru Cebotari se face vinovat de incalcarea Legii privind accesul la informatia de interes public si de cel putin un proces de judecata pe care l-a pierdut Ministerul Justitiei, urmare a refuzului de a furniza unei organizatii neguvernamentale informatie de interes public. In octombrie 2017, pe cand Vladimir Cebotari conducea Ministerul Justitie, organizatia Juristii pentru Drepturile Omului a depus la Ministerul Justitiei o cerere prin care a solicitat acces la informatiile privind institutiile/intreprinderile fondate si/sau subordonate ministerului, suprafata totala a incaperilor neutilizate de catre acestea, suprafata incaperilor neutilizate transmise in locatiune si beneficiarilor acestor incaperi, procedura de selectare a beneficiarilor contractelor de locatiune, precum si mijloacele financiare obtinute din transmiterea in locatiune a incaperilor neutilizate pentru ultimii cinci ani.

Ministerul Justitiei, prin raspunsul semnat de Vladimir Cebotari, s-a eschivat de la furnizarea informatiei solicitate, invocand ca institutia nu detine documente care sa contina expres informatia solicitata, fapt ce nu a dus la satisfacerea solicitarii asociatiei.


Asociatia Juristii pentru Drepturile Omului a mers in proces de judecata impotriva Ministerului Justitiei si, in iunie 2018, a obtinut castig de cauza. Instanta a obligat ministerul sa furnizeze informatia solicitata.

Initiativa cu dosarele CtEDO se intoarce impotriva Ministerului Justitiei 

De numele lui Vladimir Cebotari se leaga si alte dosare pierdute in instanta de Ministerul Justitiei. Bunaoara, cele legate de persoanele vinovate de pierderea dosarelor la CtEDO. In ianuarie 2016, la doar cateva zile de la numirea in functie, fostul ministru al Justitiei, Vladimir Cebotari, a anuntat ca va actiona in judecata mai multe persoane responsabile de pierderea dosarelor impotriva Republicii Moldova la CEDO, in ultimii ani. In lista au fost inclusi magistrati, procurori, dar si un viceprimar al Capitalei. Numai ca Ministerul Justitiei a pierdut majoritatea proceselor impotriva celor vizati in initiativa ministrului Cebotari. Una dintre cele mai recente hotarari este din octombrie 2017. Atunci cinci ex-judecatori de la Curtea Suprema de Justitie si mama fostei ministre a Sanatatii, Ruxanda Glavan, Anadela Glavan, care ocupa functia de sefa a Asociatiei Medicale Teritoriale Centru din municipiul Chisinau, au castigat procesul de judecata intentat de Ministerul Justitiei, pentru incasare in actiune de regres a despagubirilor achitate de Republica Moldova la CEDO, intr-un proces pierdut in 2014, „Radu contra Moldovei”.    

Implicarea in procesul de concesionare a Aeroportului International Chisinau si dosarul penal

La 19 septembrie 2019, procurorul general interimar, Dumitru Robu a venit in Parlament pentru a solicita ridicarea imunitatii deputatului Vladimir Cebotari, pentru ca acesta sa poata fi cercetat in cadrul dosarului penal privind concesionarea Aeroportului International Chisinau. Cebotari a ramas fara imunitate parlamentara in urma votului a 53 de deputati din Blocul ACUM si din PSRM. Deputatii din fractiunea PDM au parasit in semn de protest sala de sedinte a Parlamentul cu putin timp inainte sa fie pusa la vot cererea de ridicare a imunitatii lui Cebotari.

Procurorul general interimar, Dumitru Robu, a declarat de la tribuna Parlamentului ca Vladimir Cebotari, in perioada anului 2013, a contribuit direct la privatizarea Aeroportului International Chisinau de catre o organizatie afiliata unui grup criminal organizat. Robu a mai argumentat ca Cebotari a facut parte din comisia de concurs pentru selectarea castigatorului licitatiei de privatizare a Aeroportului International Chisinau. Totodata, fruntasul PDM a fost presedintele Comisiei privind evaluarea contractului de concesionare a Aeroportului, fondata in 2015.

Vladimir Cebotari a tinut un discurs in Parlament, in care a adus argumente in favoarea sa, pledand nevinovat. „Judecatile nu se fac aici, dar in alta tara. Am sa ma adresez cetatenilor ca nu am ce ascunde, nu e niciun secret in dosarul acesta. Nu s-a produs nicio infractiune. Eu sunt acuzat ca am fost membru al unei Comisii, care a acceptat includerea unei taxe”, a declarat fruntasul democrat.

Ulterior, la domiciliul si in biroul democratului au avut loc perchezitii.

Cateva anchete ample ale Centrului de Investigatii Jurnalistice scot la iveala mai multe conexiuni ale lui Cebotari cu concesionarea aeroportului. In 2013, Cebotari a participat, din postura de viceministru al Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor, in comisia de concurs pentru selectarea castigatorului licitatiei de privatizare a Aeroportului International Chisinau. In cadrul concursului, a fost selectata compania Avia Invest, fondata cu mai putin de o luna inaintea licitatiei si care nu avea capitalul financiar necesar, asa cum presupuneau cerintele concursului. Astfel, conform prevederilor contractuale, concesionarul trebuie sa detina minimum doi ani de experienta in prestarea serviciilor din domeniul aviatiei civile. SRL Avia Invest a fost inregistrata ca entitate juridica la 2 august 2013, iar la 30 august 2013 a fost desemnata castigatoare a concursului. Mai mult, desi conditiile concursului stipulau un capital social minim de 30 mln. de euro (circa 600 mln de lei),  Avia Invest detinea doar 85,1 milioane de lei (circa 4 mln de euro).

Amintim ca anterior acestei tranzactii dubioase, din 2010 pana in 2011, Vladimir Cebotari a exercitat functii in IS Air Moldova si Agentia Transporturi, iar din 2011 pana in iunie 2013 a condus Autoritatea Aeronautica Civila a Republicii Moldova.

Doi ani mai tarziu, in 2015, Vladimir Cebotari conduce, din postura de ministru al Justitiei, o comisie guvernamentala privind evaluarea contractului de concesionare a Aeroportului International Chisinau. Comisia a fost creata la cererea prim-ministrului de atunci Valeriu Strelet. Comisia trebuia sa evalueze legalitatea contractului de concesionare a aeroportului, prin urmare, si a concursului de selectare a companiei cu care s-a incheiat contractul.    

Desi Centrul National Anticoruptie recomanda rezilierea contractului de concesionare a aeroportului, dupa semnalarea unor nereguli despre investitiile prevazute, precum si dupa ce unele venituri ale aeroportului ar fi ajuns la clubul de fotbal al primarului de Orhei, Ilan Sor, presedintele comisiei a refuzat sa faca acest lucru, sustinand ca nu exista motive de reziliere a contractului, cu toate ca in raportul comisiei se recunostea ca Avia Invest nu a indeplinit unele prevederi stipulate in acord. Raportul Comisiei privind evaluarea contractului de concesionare a Aeroportului International Chisinau nu a fost facut public, desi nu erau temeiuri sa fie secretizat.

Articole din aceeasi categorie