Dorin Chirtoaca a devenit vicepresedinte al Partidului Liberal in luna mai 2005. A fost ales primar de Chisinau la 17 iunie 2007 (la 29 de ani), obtinand 61,17 % din sufragii in confruntarea cu Veaceslav Iordan, candidatul comunistilor. In 2009, in ambele scrutine parlamentare, a fost primul pe lista de candidati ai Partidului Liberal, insa nu a devenit deputat, alegand sa ramana la Primarie. In 2011, l-a confruntat pe Igor Dodon si a mai obtinut un mandat de primar al Capitalei. Dupa alegerile locale generale din 2015, a obtinut cel de-al treilea mandat de primar, confruntandu-se cu Zinaida Greceanii, candidata PSRM. In octombrie 2016, Dorin Chirtoaca a fost ales vicepresedinte al Camerei Regiunilor din Congresul Autoritatilor Locale si Regionale al Consiliului Europei.
Referendumul de revocare, esuat
In septembrie 2016, un grup de consilieri din CMC au incercat sa initieze un referendum privind revocarea lui Dorin Chirtoaca. Judecatoria sectorului Centru a dat unda verde initiativei, dar a stabilit ca plebiscitul putea fi initiat de Consiliul municipal Chisinau. Curtea de Apel a refuzat inregistrarea grupului de initiativa care urma sa colecteze semnaturile necesare pentru initierea referendumului. La mijlocul lunii septembrie 2016 tentativa a esuat. Initiativa a fost sustinuta de 32 de alesi locali, fiind necesare inca doua voturi. La sedinta Consiliului Municipal Chisinau au fost prezenti consilierii din partea PSRM, PPEM, PLDM, PCRM si PN. La jumatate de an distanta, Curtea de Apel Chisinau a admis demersul PSRM privind inregistrarea grupului de initiativa pentru organizarea si desfasurarea referendumului pentru demiterea lui Dorin Chirtoaca. Judecatoria Chisinau a eliberat listele de semnaturi pentru plebiscit in luna mai 2017. Desfasurarea referendumului de revocare a lui Chirtoaca a fost votata pe 12 septembrie 2017, in cadrul sedintei CMC, cu 26 de voturi pentru si 15 impotriva. Organizarea plebiscitului a costat bugetul de stat circa noua milioane de lei. Referendumul insa a esuat. La urne s-au prezenatat 110.502 cetateni, adica 17,53% din alegatorii inregistrati in municipiu. Pentru validarea acestui referendum ar fi trebuit sa voteze circa 33%, ceea ce presupune un numar de peste 210.000 de persoane din numarul total de 640.000 de alegatori din Chisinau.
Potrivit Comisiei Electorale Centrale, 93.720 de persoane care au iesit la urne au votat pentru demisia lui Dorin Chirtoaca, iar restul - 13.857 - impotriva.
La 16 februarie 2018, dupa ce, pe numele sau au fost deschise doua dosare penale, si dupa ce PL parasise majoritatea parlamentara controlata de PDM, pentru a bloca ramanerea Silviei Radu in functia de primar interimar, Dorin Chirtoaca a demisionat, generand alegeri locale noi. In februarie 2019, la alegerile parlamentare, a candidat la functia de deputat in circumscriptia nr. 32, arondata suburbiilor Capitalei, a obtinut insa doar 11,39% din numarul total de voturi valabil exprimate.
Conflictele de interese
La 8 octombrie 2015, Comisia Nationala de Integritate (CNI, actuala Autoritate Nationala de Integritate, n.r.) a constatat ca Dorin Chirtoaca a incalcat regimul juridic al conflictelor de interese si a favorizat SC Delta ACM - 93 SRL la licitatia pentru restabilirea bulevardelor Stefan cel Mare si Sfant, Constantin Negruzzi si Vasile Alecsandri din Capitala, proiect ce valora 11,5 milioane de euro, bani imprumutati. Comisia a dedus ca primarul ar fi avut un interes personal atunci cand a desemnat invingatoare compania care anterior a castigat concursul privind reabilitarea strazii Alecu Russo din Chisinau si pentru care municipalitatea a scos din hazna circa 75 de milioane de lei. „Lucrarile au fost efectuate cu incalcarea termenelor si a cerintelor de calitate, iar in cadrul licitatiei, pretul propus de compania respectiva nu a fost cel mai mic, asa cum prevede legislatia, si nici experienta necesara pentru acest tip de lucrari, societatea comerciala nu o detinea", se arata intr-un comunicat de presa al CNI. Comisia a expediat actul de constatare Centrului National Anticoruptie cu propunerea de a-i aplica edilului o amenda contraventionala. Chirtoaca a ramas insa nesanctionat pe motiv ca expirase termenul de prescriptie (de trei luni) prevazut in Codul Contraventional. Dosarul a fost incetat pe 29 octombrie 2015. Totusi, Chirtoaca a actionat in judecata CNI, cerand anularea deciziei de constatare a abaterii. Atat Judecatoria Rascani, cat si Curtea de Apel Chisinau i-au dat dreptate liberalului, iar la 29 martie 2017, Curtea Suprema de Justitie a pus punct acestui dosar, decizia prin care CNI l-a gasit vinovat pe Dorin Chirtoaca de conflict de interese fiind anulata.
In 2015, Dorin Chirtoaca a mai fost, de cel putin doua ori in atentia CNI, care a investigat eventuale conflicte de interese in care acesta a fost implicat. Astfel, in iulie 2015, CNI, sesizata de catre Miscarea Refugiatilor Transnistreni, stabilea ca Dorin Chirtoaca, primar general al mun. Chisinau, nu a indicat calitatea sa de membru in organele de conducere ale Partidului Liberal in declaratia sa cu privire la interese personale pentru 2013. Chirtoaca s-a scuzat atunci, spunand ca ar fi vorba de o „omisiune neintentionata”. CNI a remis, totusi, materialele Procuraturii Generale, cerand pedepsirea primarului. Cazul s-a consumat la Procuratura. La mai putin de un an, demnitarul a comis aceeasi abatere la completarea declaratiei de interese pentru anul 2015. In august 2015, Chirtoaca a ajuns din nou in vizorul CNI. De aceasta data in urma interpelarii depuse de Ion Ceban, pe atunci deputat, care cerea Comisiei sa examineze o eventuala incalcare a regimului juridic al conflictului de interese de catre Dorin Chirtoaca, la instrainarea unui imobil, cu statut de monument de arhitectura, in favoarea Partidului Liberal. La 27 iunie 2013, Consiliul Municipal Chisinau (CMC) a emis o decizie prin care i-a acordat Partidului Liberal o cladire cu o suprafata totala de 299,8 metri patrati in chirie, pe un termen de 10 ani, pentru o plata anuala de 109 mii de lei. Viceprimarul Nistor Grozavu a fost persoana din Primarie care a asigurat controlul indeplinirii Deciziei. Grozavu si Mihai Ghimpu au semnat un contract de locatiune. Desi Nistor Grozavu era subalternul lui Chirtoaca, iar Mihai Ghimpu, unchiul primarului si liderul partidului din care acesta face parte, membrii CNI au ajuns la concluzia ca „Dorin Chirtoaca nu a luat decizia de dare in chirie a sediului catre PL si nu a participat la luarea acesteia sau la executarea Deciziei CMC, intrucat executarea ei a fost pusa in sarcina viceprimarului Nistor Grozavu. Prin urmare, Comisia conchide ca, faptele relatate nu intrunesc elementele constitutive ale conflictului de interese”.
Averea si veniturile
In perioada 2009-2010, Dorin Chirtoaca a acumulat venituri in marime de 188 mii de lei. El detinea 1/3 dintr-o casa de locuit de 70 de metri patrati in satul Colonita in valoare de 167 mii de lei si un automobil. Pe atunci Chirtoaca inchiria un apartament in Chisinau.
In declaratia sa cu privire la venituri si proprietate pe 2014, Dorin Chirtoaca a indicat ca, in 2013, si-a cumparat un apartament de 90 m.p. cu 600 mii de lei. A mai declarat 1/3 din casa mostenita in 2002 si deja doua masini - un Opel si un BMW. In 2013, cand si-a cumparat apartamentul, primarul a contractat un credit in marime de 315 mii de lei.
In 2015, Dorin Chirtoaca si-a procurat un apartament de 72 de metri patrati pe bulevardul Mircea cel Batran din sectorul Ciocana, cu o valoare cadastrala de jumatate de milion de lei, potrivit declaratiei de venit pe anul 2015. Asta in conditiile in care in 2015 a avut un salariu de putin peste 160.000 de lei. Edilul a mai trecut in declaratie o casa pe care a mostenit-o in 2014. Locuinta are o suprafata de 230 de metri patrati si are o valoare cadastrala de circa 780.000 de lei. Tot in 2014, Dorin Chirtoaca a mostenit trei garajuri, un beci, o anexa gospodareasca si un teren destinat pentru constructii de 30 de ari, care valoreaza peste 500.000 de lei. El mai detinea o cota de o treime dintr-un teren intravilan de 0,09 hectare, mostenire din 2002. Avea un credit in lei, contractat in 2013 cu rata dobanzii de 10% si scadent in 2033.
Chirtoaca nu a declarat in 2014 mai multe bunuri imobile dobandite prin succesiune testamentara in acelasi an. Bunurile au fost trecute in declaratia din 2015, insa cu omisiuni. Casa de locuit (1/3 cota-parte), detinuta din 2002, lipseste din declaratie. El nu a raportat nici posibilele venituri primite urmare a vanzarii acesteia.
Pentru anul 2016, Dorin Chirtoaca declara un venit salarial in valoare de 136 de mii de lei, un teren intravilan, doua automobile (un Opel si un BMW), un apartament de 72 de metri patrati, trei garajuri si casa mostenita in 2014. Potrivit declaratiei, creditul luat in 2013 a fost inchis.
In ultima declaratie de avere disponibila, cea pentru 2017-2018, completata in Campania electorala pentru alegerile parlamentare din februarie 2019, Chirtoaca a raportat venituri in valoare de 256 de mii de lei, un teren intravilan, o casa de locuit cu doua anexe, trei garajuri, un apartament de 72 de metri patrati, un Opel cumparat in 2003 si un BMW detinut in baza unui contract de comodat.
Afacerile fratelui si scandalul privind panourile publicitare din Chisinau
In 2015, in presa au aparut investigatii vizand legatura dintre fratele lui Dorin Chirtoaca si compania de constructii Lucet-Comert, care a castigat, in Chisinau, licitatii de milioane de lei (constructia pietonalei, locuri de parcare in mai multe cartiere din Chisinau, constructia blocurilor in cadrul proiectului „Prima Casa”). S-a vehiculat ca firma ar fi castigat contracte, deoarece ar fi fost controlata de fratele primarului. Directorul intreprinderii a negat insa aceste acuzatii.
In 2016, Ziarul de Garda a scris ca gheretele „Coffee Time” din Chisinau ar apartine fratelui lui Dorin Chirtoaca si ar fi fost amplasate in diferite locatii prin „dispozitii de exceptie” semnate de edil si anulate ulterior prin decizii judecatoresti definitive. Dupa cum argumenta Directia juridica a Primariei, deciziile au fost ignorate pe motiv ca „CSJ a anulat dispozitia de amplasare a gheretelor, nu si autorizatia” de functionare a SRL-ului. Gheretele erau gestionate de firma Edera Trio cu sediul in apartamentul soacrei fratelui sau. Dorin Chirtoaca a spus ca familia sa are o activitate in domeniul apelor minerale din 1993 si nu are nicio legatura cu firmele care detin gherete de comercializare a cafelei.
Tot in 2016 a izbucnit si scandalul mediatic vizand interesele „liberale” din spatele „razboiului” panourilor publicitare din Chisinau. Erau afectate interesele tuturor agentiilor de publicitate din Chisinau cu exceptia a trei dintre ele, iar jurnalistii Ziarului National au constatat ca acestea ar fi fost administrate, prin interpusi, de un consilier municipal liberal si doi parteneri de afaceri ai liderului PL. Proprietarul agentiei „Neorama” mentiona atunci ca „asa-zisul „razboi al panourilor” lansat de primarul Dorin Chirtoaca nu este decat un pretext pentru a inlatura concurentii companiilor apropiate Partidului Liberal si familiei primarului”.
Invinuit in dosarul parcarilor cu plata
Dorin Chirtoaca a fost retinut in dosarul parcarilor cu plata la 25 mai 2017, fiind banuit de trafic de influenta. Dorin Chirtoaca i-ar fi dat indicatii viceprimarului Capitalei, care era presedinte al Comisiei de selectare a companiilor ce urmau sa implementeze proiectul parcarilor in municipiul Chisinau, sa semneze contractul cu firma EME PARKLEITSYSTEM GmbH fara avizul Consiliului Municipal Chisinau. CNA preciza ca acest lucru s-a intamplat chiar daca prevederile Legii cu privire la parteneriatul public-privat stabilesc expres ca, dupa desemnarea castigatorului, se negociaza clauzele contractuale si, doar dupa aceasta, proiectul se transmite spre aprobare si semnare Consiliului Municipal Chisinau.
„Totodata, primarul municipiului Chisinau a avizat pozitiv certificatele de urbanism pentru proiectarea lucrarilor, in conformitate cu contractul de parteneriat public-privat dintre Primaria municipiului Chisinau si nerezidenta EME PARKLEITSYSTEM GmbH. La randul sau, aceasta companie ar fi devenit castigatoare in urma unor actiuni concertate dintre responsabili din Primaria capitalei, agenti economici si omul de afaceri care gestiona din umbra EME PARKLEITSYSTEM GmbH”, potrivit comunicatului de presa al CNA.
Astfel, pe parcursul anchetei, au fost documentate mai multe intalniri dintre gestionarul din umbra al companiei castigatoare si seful Directiei transport public si cai de comunicatii a Primariei - intalniri in cadrul carora a fost discutata schema de trucare a licitatiei, participarea primarului general la urgentarea semnarii contractului, dar si un „bonus” pentru serviciile prestate. „In cadrul audierilor efectuate pe parcursul urmaririi penale, s-a stabilit ca, in urma intelegerii prealabile dintre omul de afaceri si seful Directiei transport public, ultimul avand rolul de intermediar dintre businessman si primar, responsabilul de la Primarie este sfatuit sa inregistreze o companie off-shore in Cipru, care ulterior devine asociat al EME PARKLEITSYSTEM GmbH cu o cota de 26 la suta. Potrivit marturiilor oferite in cadrul anchetei, 26 la suta din veniturile companiei era acea multumire pentru semnarea contractului de parteneriat public-privat intre compania EME PARKLEITSYSTEM GmbH si Primaria Capitalei, dintre care 13 procente ii reveneau primarului si alte 13 la suta sefului Directiei transport public si cai de comunicatie”, se mai arata in comunicatul CNA.
Dorin Chirtoaca, retinut in dosarul parcarilor cu plata. Foto: report.md
In continuare, dupa ce compania din Cipru devine asociat al EME PARKLEITSYSTEM GmbH, primarul ar fi dat indicatii pentru deschiderea ofertelor si initierea licitatiei, iar compania numita devine castigatoare.
La 26 mai 2017 Dorin Chirtoaca a fost plasat in arest la domiciliu, iar mandatul de arestare a fost prelungit in mai multe randuri. Ulterior, viceprimarul Nistor Grozavu a facut un denunt in care ar fi declarat procurorilor ca primarul i-ar fi dat indicatii sa semneze documentele privind amenajarea parcarilor. Chirtoaca a precizat ca cel mai probabil adjunctul sau s-ar fi incurcat in declaratii.
La 21 iulie 2017, dosarul a fost trimis in judecata, iar la 28 iulie 2017, instanta a dispus suspendarea lui Dorin Chirtoaca din functia de primar. Oamenii legii sustin ca, primarul municipiului Chisinau a savarsit corupere pasiva - adica „acceptarea si primirea, prin mijlocitor, de catre o persoana cu functie de demnitate publica, unor bunuri in proportii deosebit de mari, ce nu i se cuvin, pentru sine si pentru o alta persoana, pentru a indeplini si a grabi indeplinirea unei actiuni in exercitarea functiei sale”. De asemenea, lui Dorin Chirtoaca ii este incriminat si traficul de influenta - adica „acceptarea si primirea prin mijlocitor, de bunuri, in proportii deosebit de mari, pentru sine si pentru o alta persoana, de catre o persoana care are influenta si care sustine ca are influenta asupra unor persoane publice, persoane cu functie de demnitate publica, pentru a-i face sa indeplineasca si sa grabeasca indeplinirea unor actiuni in exercitarea functiilor, indiferent daca asemenea actiuni au fost sau nu savarsite”.
Dosarul se afla (septembrie 2019) la etapa examinarii in prima instanta.
Acuzat de depasirea atributiilor de serviciu in al doilea dosar penal
In cel de-al doilea dosar penal, Dorin Chirtoaca este acuzat ca ar fi prejudiciat bugetul municipal cu peste 66 de milioane de lei. In calitate de primar acesta a incheiat tranzactii de impacare cu persoanele care au prezentat acte executorii ale instantelor judecatoresti, prin care CMC era obligat sa le asigure cu locuinte. Adica le-a oferit bani. Asta in timp ce CMC era obligat sa acorde persoanelor si familiilor acestora spatiu locativ cu drept de folosinta, nu sa le acorde mijloace financiare pentru procurarea spatiului locativ in proprietate privata. „Primarul general, incheind 81 de tranzactii de impacare si achitand mijloace ale bugetului municipal in suma totala de 66.730.577,80 de lei, a cauzat administratiei publice locale un prejudiciu in proportii deosebit de mari. De asemenea, la Primaria municipiului Chisinau este o lista a persoanelor care necesita asigurarea cu spatiu locativ conform hotararilor judecatoresti in baza titlurilor executorii, iar in urma analizei ordinii de executare a titlurilor executorii s-a constatat ca Primaria nu a asigurat realizarea transparenta a hotararilor instantelor de judecata conform unui registru sau a unui program succesiv dupa principiul «primul venit - primul servit», repartizarea spatiului locativ fiind realizata selectiv, preferential si dezordonat”, se arata in dosar.
In martie 2019, Chirtoaca a anuntat ca Judecatoria Chisinau a dat curs demersului procurorului privind aplicarea sechestrului pe apartamentul din sectorul Ciocana al Capitalei, unde locuieste fostul edil, pe cota-parte pe care o detine in apartamentul din sectorul Buiucani, in care locuiesc parintii sai, precum si pe cota de 3/5 din casa din Colonita, suburbie a Capitalei, inclusiv pe acareturile din gospodarie. Ordonanta de aplicare a sechestrului a fost semnata la 24 ianuarie 2019 de catre ofiterul de urmarire penala din cadrul Centrului National Anticoruptie. In aceeasi zi, procurorul a inaintat demersul judecatorilor de instructie care, pana la sfarsitul zilei, au decis in favoarea organului de urmarire penala. Chirtoaca a contestat incheierea magistratilor, insa Curtea de Apel Chisinau a pastrat intacta decizia Judecatoriei Chisinau.
Si acest dosar se afla (septembrie 2019) abia in prima instanta. In ambele cazuri, Chirtoaca se declara nevinovat si sustine ca dosarele au la baza motive politice.
