INTEGRITATEA IN ACTIVITATEA POLITICA:
Dat in judecata de fostii colegi de partid si de la Federatia de sah,
finantarea dubioasa a partidului si refuzul Procuraturii Generale de a porni o cauza penala pentru ca l-a numit pe Vadim Krasnoselski „presedinte al Transnistriei”
Igor Dodon are 45 de ani, este absolvent al Facultatii de Economie a Universitatii Agrare de Stat si a fost ministru al Economiei in cadrul guvernelor din perioada comunista, din 2006 pana in 2009, conduse de Vasile Tarlev si Zinaida Greceanai. Din 2009, cand comunistii condusi de Vladimir Voronin au pierdut majoritatea in Parlament, Igor Dondon a fost deputat, insa a parasit Partidul Comunistilor in toamna anului 2011, impreuna cu colegele sale de fractiune, Zinaida Greceanai si Veronica Abramciuc. A aderat astfel la Partidul Socialistilor, formatiune care nu trecuse pragul electoral, dar a carei lidera, Veronica Abramciuc, intrase in Parlament pe lista comunistilor.
Igor Dodon si-a inceput cariera politica in Partidul Comunistilor, condus de Vladimir Voronin. In imagine - Igor Dodon si Vladimir Voronin la unul din evenimentele publice din timpul guvernarii comuniste. Foto: Constantin Grigorita
In anul 2013 Igor Dodon a devenit presedinte al acestui partid, fiind ales la congresul extraordinar al Partidului din 3 august 2013. La scurt timp, unul dintre fondatorii partidului, Valentin Kralov, alaturi de alti doi membri, au cerut in judecata anularea rezultatelor congresului si conferintelor teritoriale care l-au precedat, spunand ca Igor Dodon nu ar fi fost ales legitim in calitate de presedinte al formatiunii, insa, prin decizie definitiva, au pierdut cauza, in aprilie 2017.
Ulterior, Veronica Abramciuc si Valentin Kralov l-au acuzat pe Igor Dodon de „atac de tip raider” asupra formatiunii, ceea ce le-a atras o actiune in justitie pentru defaimare, depusa de Igor Dodon, care insa a fost respinsa de instante.
Un litigiu similar Igor Dodon a avut si cu un membru al Federatiei de Sah, al carei presedinte a devenit tot in 2011. Anatolie Bat a contestat in instanta rezultatele conferintei din 23 octombrie 2011, cand Igor Dodon a fost ales conducator, sustinand ca inainte de conferinta 91 de persoane au devenit membri ai Federatiei, contrar statutului. In iunie 2017, cand Igor Dodon era deja presedinte al tarii, Curtea Suprema de Justitie a respins definitiv cererea lui Anatolie Bat.
La alegerile parlamentare din anul 2014, pe listele de donatori pentru Partidul Socialistilor, condus de Igor Dodon, figurau persoane care ar fi donat sute de mii de lei, dar in realitate ele nu avusesera venituri atat de mari. Unii, cum ar fi Marina Radvan si Vladimir Odnostalco, deveniti deputati, nu avusesera un loc de munca pana atunci. Ei nu le-au raspuns jurnalistilor la intrebarea de unde au avut bani sa doneze. In locul lor a raspuns secretarul general al partidului, Corneliu Furculita, care a presupus ca cei doi au putut avea economii pe care nu au fost obligati sa le declare.
In actuala campanie electorala, pe lista grupului de initiativa al candidatului Igor Dodon figureaza persoane cu venituri extrem de mici, dar care ar fi donat cate 4-5 mii de lei. Unii dintre ei au refuzat sa raspunda la intrebarea de unde au avut bani sa doneze, iar altii au spus ca ii mai ajuta parintii sau au lucrat peste hotare.
De asemenea, in septembrie 2016, inainte de alegerile prezidentiale castigate de Igor Dodon, RISE Moldova a publicat o investigatie in care a aratat, cu documente, ca firma „Exclusiv Media” SRL, gestionata de deputatul Corneliu Furculita, a primit un imprumut de 30 de milioane de lei de la o firma offshore din Bahamas, ale carei conexiuni ar fi dus in Federatia Rusa. Ulterior, in baza unor contracte de imprumut, milioane de lei au ajuns la sponsorii PSRM, unii dintre ei deputati, au aratat jurnalistii de la RISE Moldova. ”Este un imprumut contractat si inregistrat la Banca Nationala. Ne-am incadrat in limita prevederilor legale. Sunt investitii pe care le-am utilizat pentru dezvoltarea postului de televiziune NTV Moldova. Daca stai sa te gandesti cum unii scot banii din tara, noi am adus investitii in tara. Nu vad nicio problema”, a declarat atunci pentru RISE deputatul Petru Burduja, persoana care a scos din banca, din acel imprumut, in numerar, 20 de milioane de lei.
Procuratura Anticoruptie a anuntat, in noiembrie 2019, la solicitarea deputatutului Blocului ACUM, Iurie Renita, ca investigheaza faptele dezvaluite de RISE in cadrul unui dosar privind spalarea de bani, iar in septembrie 2020 procurorul general Alexandr Stoianoglo a declarat ca acesta este „un caz clasic” de spalare de bani si nu unul despre finantarea ilegala a unui partid. Stoianoglo a spus ca au fost audiate 29 de persoane, inclusiv 3 deputati socialisti - Corneliu Furculita, Vladimir Odnostalco si Vasile Bolea - si ca la acel moment Procuratura Generala astepta „un raspuns din Elvetia”, necesar pentru continuarea investigatiei.
La 28 iulie 2020, in cadrul unei intalniri ce a avut loc la resedinta prezidentiala de la Condrita, Igor Dodon l-a numit pe liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, „presedinte al Transnistriei”. Liderul Partidului Platforma Demnitate si Adevar, Andrei Nastase, a sesizat Procuratura Generala, cerand sa investigheze acest fapt ca un act de „tradare de tara”, or, adresarea presedintelui ar insemna ca el recunoaste, de facto, existenta Transnistriei ca stat. Intr-un raspuns catre TV8, Presedintia a comentat ca „expresiile utilizate tin de un context protocolar si nu se extind asupra starii politice de facto privind statutul regiunii transnistrene a Republicii Moldova”.
Solicitata de Moldova Curata in septembrie 2020, Procuratura Generala ne-a expediat raspunsul la sesizarea lui Andrei Nastase: ”Faptele si discursurile presedintelui, descrise de Dvs. nu cad sub incidenta prevederilor art. 337 din Codul Penal („tadare de patrie” – n. n.), mai mult, orice fapte pretins ilegale pentru a fi sanctionate urmeaza sa contina componenta de prejudiciabilitate”. De asemenea, Procuratura a notat ca ”potrivit prevederilor art. 81 al.2 din Constitutia Republicii Moldova, presedintele tarii se bucura de imunitate. Acesta nu poate fi tras la raspundere juridica pentru opiniile exprimate in exercitarea mandatului”.
INTEGRITATEA IN GESTIONAREA AVERII SI INTERESELOR PERSONALE:
Casa scumpa, luata in credit, vacante de lux, masini nedeclarate si cu averea aflata sub controlul ANI
In declaratia de avere depusa la Autoritatea Nationala de Integritate pentru anul 2019, Igor Dodon indica salariul sau si al sotiei, care ar fi angajata a Companiei „Exclusiv Media”, un teren si o casa de locuit cu suprafata de 422 de metri patrati. Presedintele a indicat si un credit, de 1 477 000 de lei, contractat in 2013 si pe care trebuie sa-l ramburseze pana in 20128. Ziarul de Garda a scris in anul 2016 ca, la dobanda de 8% cu cat a fost luat imprumutul, familia lui Igor Dodon achita lunar in jur de 15 800 de lei, pentru trai ramanand, judecand dupa veniturile oficial declarate, in jur de 8 mii de lei. Igor Dodon a explicat in presa ca acel credit a fost luat pentru cumpararea casei sale din sectorul Buiucani, care are trei nivele si pe care a cumparat-o in 2013 cu 140 000 de euro de la o ruda. Tot pentru cumpararea casei a folosit si banii obtinuti din vanzarea apartamentului sau cu doua camere din Chisinau. In declaratia de avere Igor Dodon nu indica nici o masina.
Moldova Curata a scris insa, in decembrie 2019, ca familia Dodon foloseste cel putin trei automobile, care sunt vazute des in fata curtii casei sale, niciunul insa nu figurau insa in declaratiile sale de avere din anii 2018 si 2019, dar toate avand in comun numarul de inmatriculare 526: Skoda Superb KPS 526; Skoda Super KAR 526 si Hyundai CSC 526. Ultima era condusa atunci de sotia presedintelui, Galina Dodon. Solicitata sa comenteze situatia, Presedintia a anuntat ca familia prezidentiala nu detine mijloacele de transport enumerate in solictarea de informatie cu niciun drept de proprietate, nici cu titlu de folosinta, dar a sugerat ca ele au legatura cu presedintele: ”Din acest motiv, declararea lor este improprie legii, iar estimarea pretului lor se face imposibila”, se spunea in raspunsul Presedintiei.
Una din masinile Skoda folosite, in octombrie 2019, de familia presedintelui Igor Dodon, dar neindicata in declaratia de avere. Foto: Moldova Curata
Moldova Curata a constatat atunci ca doua dintre automobilele descrise mai sus, de model Skoda Superb, au fost declarate in raportul privind finantarea campaniei electorale a lui Igor Dodon, in 2016, in ”Lista donatiilor in marfuri, obiecte, lucrari sau servicii pe perioada electorala”. Valoarea lor indicata in documentul depus la Comisia Electorala Centrala este de 3120 si, respectiv 3900, fara a fi mentionata valuta in care este declarata valoarea.
Legea Nr. 133 din 17.06.2016 obliga subiectii declararii, cum este Igor Dodon, sa indice in declaratiile de avere si bunurile pe care le au in folosinta. Moldova Curata a sesizat Autoritatea Nationala de Integritate in privinta acestui fapt, iar institutia a raspuns ca faptele descrise sunt verificate in cadrulu unei proceduri de control existente pe numele lui Igor Dodon. In septembrie 2020 controlul respectiv inca nu se incheiase.
In ianuarie 2020 Ziarul de Garda a publicat un articol in care a aratat ca in ultimii 15 ani, desi a lucrat numai la stat, Igor Dodon si familia sa s-au odihnit in zone exotice ca Maldive, Seychelles, sau Dubai. Presedintele a actionat in judecata ZdG pentru lezarea onoarei si demnitatii. Procesul de judecata e in derulare.
Autoritatea Nationala de Integritate desfasoara in prezent un control al averilor lui Igor Dodon, control pornit in luna februarie 2020. Intr-un raspuns pentru Moldova Curata, ANI informeaza ca in privinta actualului presedinte au fost depuse in total 9 sesizari privind controlul averii, care au fost conexate intr-o singura procedura. Controlul inca nu s-a incheiat.
Si mama presedintelui este controlata de ANI. In luna august 2020 deputata Doina Gherman a sesizat Autoritatea Nationala de Integritate sa verifice veniturile si proprietatile mamei lui Igor Dodon, consiliera locala in satul de bastina al presedintelui, Sadova, Calarasi. Galina Dodon a indicat in declaratia de avere pentru anul trecut peste 100 de terenuri agricole, dobandite in anii 2014 – 2018 si un depozit bancar de 153 000 de lei, din care a avut si dobanda. Doina Gherman a sugerat ca acestea ar putea fi proprietati si bunuri dobandite cu concursul lui Igor Dodon, dar trecute in acte pe numele mamei sale. Deputata a declarat pentru Moldova Curata, in septembrie 2020, ca ANI a informat-o ca a pornit un control.
INTEGRITATEA IN GESTIONAREA FUNCTIEI PUBLICE:
Exemple de binefacere cu bani acumulati netransparent si
distinctie de stat acordata unui fost lider de grupare criminala
In aprilie 2009 Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, actualul CNA, a constatat, in urma unui control, ca Igor Dodon ar fi primit neregulamentar, in anul 2006, 72 657 de lei salariu de la Institutul de Economie al Academiei de Stiinte, pentru activitate stiintifica pe care in realitate nu a prestat-o. Atunci Igor Dodone ra ministru al Econom iei. Si alti angajati ai Ministerului primisera astfel de remunerari. In urma controlului, Igor Dodon si cativa dintre angajati, au restituit banii. Subiectul a fost reflectat in ziarul „Timpul de dimineata”.
La 18 mai 2020, deputatul ales pe lista Blocului ACUM, Iurie Renita, a publicat un video in care se vede cum fostul lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, la o intalnire privata, ii da lui Igor Dodon o punga de plastic, in care Renita a spus ca erau bani. Igor Dodon a comentat ca este o ”razbunare oligarhica”, dar nu a raspuns niciodata la intrebarea „Ce era in punga?”, desi a fost intrebat de multe ori de catre jurnalisti.
In luna iunie 2020, Procuratura Generala a anuntat ca nu va fi pornita o cauza penala pe faptele din video, deoarece acestea „nu intrunesc elementele vreunei infractiuni”.
La 9 iulie 2020, Igor Dodon, in calitate de presedinte, a mers la Comrat, unde o parte a orasului a fost inundata, si a impartit 240 de mii de lei, bani cash, familiilor sinistrate. Intrebat din ce fonduri a luat acei bani, presedintele a raspuns ca este ”un gest de binefacere din partea mai multor persoane de buna-credinta care au raspuns la apelul sefului statului de a veni in ajutorul acestor persoane”. Cu toate acestea, nu exista nici o dovada ca Presedintia a organizat vreo campanie de strangere de fonduri. Gestul a fost calificat de unii experti anticoruptie drept unul netransparent si abuziv. Un deputat a sesizat Centrul National Anticoruptie, cerand sa verifice daca actiunea se incadreaza in limitele Codului penal, art. 181 prim, „coruperea alegatorilor”. CNA a respins sesizarea.
In luna septembrie 2020 Igor Dodon a scandalizat opinia publica prin faptul ca i-a acordat omului de afaceri Mihail Aizin, care, potrivit portalului Anticoruptie.md, a fost lider al unei grupari criminale in anii ’90, ordinul „Gloria Muncii”. Solicitat de Newsmaker.md, Serviciul de presa al Presedintiei a anuntat ca Igor Dodon nu „nu cunoaste toate persoanele recomandate” pentru decorare si „se va informa in privinta acestui caz separat”. Insusi Aizin a recunoscut ca a avut deschise pe numele sau mai multe dosare penale, dar ca acestea ar fi fost „abuzuri ale politiei” si ca informatiile critice despre decorarea sa ii lezeaza onoarea, pe care o va apara in instanta.
„CAZIER JUDICIAR”
Informatiile primite de Moldova Curata de la Procuratura Generala si de la Procuratura Anticoruptie arata ca Igor Dodon nu a figurat in ultimii 10 ani in nici o cauza penala.
