INTEGRITATEA IN ACTIVITATEA POLITICA:
De la Harvard in politica moldoveneasca
Maia Sandu (1972) s-a nascut in satul Risipeni din raionul Falesti. Este economista, absolvind Academia de Studii Economice de la Chisinau. Chiar dupa studii, a fost angajata la Ministerul Economiei si Comertului (MEC), in Directia colaborare si organizatii economice internationale. Ulterior, a devenit sefa adjuncta de directie. In paralel cu munca, Maia Sandu a absolvit si Academia de Studii in Domeniul Administrarii Publice de pe langa Guvernul R. Moldova.
Mai tarziu, a studiat la Harvard Kennedy School of Government, unde a obtinut titlul de master in administratie publica. Dupa studii a ramas in SUA, unde a activat timp de doi ani in calitate de consiliera al Directorului Executiv la Banca Mondiala, in Washington DC. Revenita in tara, Maia Sandu a detinut timp de trei ani functia de ministra a Educatiei.
In vara anului 2015 a fost propusa de catre Partidul Liberal-Democrat din Moldova (PLDM) drept candidata la functia de prim-ministru. Atunci s-au impotrivit doua partide: Partidul Liberal si Partidul Democrat.
In acelasi an Maia Sandu a declarat ca intentioneaza sa-si creeze un partid. Astfel, in luna mai 2016, a fost inregistrat Partidul Actiune si Solidaritate. Potrivit Statutului PAS, este „un partid de centru-dreapta, care impartaseste si promoveaza doctrina liberalismului social”.
INTEGRITATEA IN GESTIONAREA AVERII SI INTERESELOR PERSONALE
In declaratia de avere si interese personale pentru ultimii doi ani, depusa la Comisia Electorala Centrala (CEC) in calitate de candidata la functia de presedinta a Republicii Moldova, Maia Sandu declara venituri salariale totale de peste 162 de mii de lei, bani obtinuti din functiile de deputata si de prim-ministra. Ea mai indica 500 de lei romanesti, onorariu pentru sustinerea unei conferinte in anul 2018 si o dobanda de peste 930 de dolari. Candidata are un cont de depozit deschis in SUA, unde isi pastreaza economiile, in valoare de peste 24 de mii de dolari.
Maia Sandu este proprietara unui apartament achizitionat in anul 2003, cu suprafata de 74 de metri patrati, dar si titulara unui autoturism de teren, de model Toyota RAV4.
INTEGRITATEA IN GESTIONAREA FUNCTIEI PUBLICE
In anul 2016, Maia Sandu a candidat la alegerile prezidentiale, insa a pierdut in turul al II-lea in fata lui Igor Dodon. Imediat dupa inchiderea sectiilor de votare, ea a declarat, la o conferinta de presa, ca rezultatul votului demonstreaza ca „regimul nu vrea sa plece”. Totodata, lidera PAS a mentionat ca in strainatate, votarea a fost organizata defectuos:
„La Londra, Bologna, Bucuresti, si Paris, sute de oameni nu au putut sa voteze”, a spus Maia Sandu. Ea a declarat, de asemenea, ca o parte din voturi au fost furate, deoarece mii de cetateni din stanga Nistrului au fost adusi cu autobuze la vot.
La alegerile parlamentare din februarie 2019, Maia Sandu a devenit deputata cu voturile alegatorilor din circumscriptia Europa de Vest. In vara aceluiasi an, ea a renunta la mandatul de deputat in favoarea functiei de prim-ministru, pe care a exercitat-o doar cateva luni.
In noiembrie 2019, guvernul condus de Maia Sandu a fost demis prin motiune de cenzura, inaintata de Partidul Socialistilor si votata de catre deputatii socialisti si democrati. In Plenul Parlamentului, Maia Sandu a declarat:
„Dupa luni de munca dezinteresata, incep sa se vada rezultatele. Si se pare ca asta va sperie. Ati fi preferat un guvern docil, orb la schemele ilegale, controlabil? (...) Va sperie un guvern care actioneaza doar in interesul oamenilor si care a reusit nu doar sa plateasca la timp salariile si pensiile, ci sa gaseasca bani pentru majorarile prevazute in bugetul pentru 2020”.
Cat a condus Ministerul Educatiei, Maia Sandu a aplicat reguli stricte la desfasurarea examenelor de bacalaureat, ceea ce a redus substantial rata de promovabilitate, si s-a remarcat si prin optimizarea numarului de scoli in care invatau mai putini copii, actiuni care au fost criticate de mai multi politicieni.
Maia Sandu a fost criticata de unii politicieni pentru faptul ca a facut parte din cele doua guverne care au votat pentru acordarea garantiilor de stat pentru cele 3 banci devalizate in urma fraudei bancare din anul 2014, cunoscuta sub numele de „furtul miliardului”: Banca de Economii (BEM), Banca Sociala si Unibank. In replica, ea a declarat ca la sedinta de guvern din noiembrie 2014, nu a participat, fiind degrevata din functia de ministra din cauza participarii sale in campania electorala. Maia Sandu ar fi votat insa pentru acordarea celui de-al doilea credit de urgenta, desi, conform stenogramei facute publice de premierul Pavel Filip, initial s-a opus.
„CAZIER JUDICIAR”
Numele Maiei Sandu nu se regaseste in actele de constatare ale fostei Comisii Nationale de Integritate si nici in cele ale Autoritatii Nationale de Integritate. De asemenea, printr-un raspuns de la Procuratura Anticoruptie, portalul Moldova Curata a fost informat ca institutia nu gestioneaza nici un dosar in care Maia Sandu ar avea vreo calitate procesuala.
Timp de cativa ani, Maia Sandu s-a judecat cu Episcopul de Balti si Falesti, Marchel, care, in anul 2016, a facut afirmatii discriminatorii, care ii lezau onoarea si demnitatea. Anul trecut, magistratii de la Curtea Suprema de Justitie au decis ca Episcopul Marchel sa-i plateasca Maiei Sandu 20.000 de lei prejudiciu moral pentru discriminare.
