25.10.2022
„Procurorii pierd multe resurse pe cazuri mici”. Solutia propusa de Veronica Dragalin pentru ca dosarele mari, precum „Furtul miliardului” sa aiba mai rapid o finalitate

Seful Procuraturii Anticoruptie (PA), Veronica Dragalin, a declarat in cadrul emisiunii IN PROfunzime ca in cazul dosarului „Furtul miliardului”, sunt episoade din dosar care au fost trimise deja in judecta, dar sunt si in faza de urmarire penala. Totodata, aceasta mentioneaza ca procurorii nu pot obtine inca o finalitate in acest caz, datorita faptului ca este un caz foarte mare, dar si pentru ca sunt preocupati de dosarele noi care vin incontinuu in institutie. 

„Este un caz foarte, foarte mare, nu am putut sa asteptam sa stim ce s-a intamplat in tot cazul, nu am putut astepta sa trimitem si nici nu ar fi practic sa trimitem un dosar cu 60 de persoane in judecata si de aceea am mers pana acum pe episoade. Unele din ele au ajuns in instanta, inteleg ca acolo lucrurile nu merg usor, dureaza”, a mentionat Veronica Dragalin. 

Seful PA spune ca urmarirea penala se retine foarte mult din vina ca procurorii, dar si judectorii sunt preocupati si de alte dosare noi care in permanenta sunt inregistrate in institutie. 

„Cand compar experinta mea din SUA cu procesul din Moldova, un lucru care pentru mine este foarte evident si foarte diferit e ca in Moldova, codul de procedura penala ne obliga intr-un mod sa ne uitam la fiecare caz, fiecare plangere care vine la noi, sa o tratam la fel. Cand vine o plangere despre un caz cu o mita de 2.000 de lei, noi ca procurori suntem obligati sa facem tot acelasi lucru care l-am face la o sesizare asa de mare ca frauda bancara. Asta inseamna ca noi permanent reactionam la lucruri care vin la noi in institutie, in loc sa avem timp sau posibilitatea de a ne conectra resursele intr-un mod unde am avea un impact mai mare. Asta inseamna ca procurorii pierd multe resurse pe cazuri de acestea mici. Si procurorii si judectorii sunt foarte incarcati cu cazuri de acestea mici”, a mentionat seful PA. 

Veronica Dragalin vede insa o solutie in rezolvarea acestei probleme. Aceasta sustine ca un instrument bun in acest sens care ar putea fi folosit este acordul de recunoastere a vinovatiei. 

„E un instrument pe care in SUA, eu ca procuror l-am folosit, 90% din cazurile mele se terminau cu un acord de recunoastere a vinovatiei. In Moldova, desi exista in Codul de procedura penala, nu se aplica, chiar aproape deloc. Sunt exceptie, dar foarte foarte rar. Pentru ca modul in care exista acest acord de recunoastere a vinovatiei de fapt nu ofera invinuitului o obtiune atractiva, pentru ca daca persoana ajunge la fiecare pas din urmarirea penala, tot depune tot felul de cereri, procurorul a gresit aici, acolo, cu speranta ca dosarul o sa fie cu totul aruncat, clasat. Ei depun toate aceste eforturi si daca vad ca pana la urma nu au reusit sa fie clasat dosarul sau sa fie neadmisibile probele cand ajung la finalizarea urmarii penale, invinuitul are dreptul sa mearga pe o procedura simplificata si asta inseamna ca daca el spune ca da bine procurorul are dreptate, eu am facut toate lucrurile astea, el automat beneficiaza si are o treime de reducere a pedepsei si toti merg pe aceasta cale. Nu avem niciun mod de ai covinge sa aiba un acord de recunoastere a vinovatiei”, a explicat Veronica Dragalin. 

In noiembrie 2014 s-a aflat ca din Banca de Economii, Unibank si Banca Sociala a disparut un miliard de dolari.

13 noiembrie 2014 – Guvernul Republicii Moldova decide ca toate creditele interbancare, care la acea data constituia 222 milioane de lei, sa fie recuperate institutiilor financiare.

17 noiembrie 2014 - Ministerul Finantelor acorda o garantie de stat cu privire la recuperarea banilor. Dupa aprobarea deciziilor, una dintre banci – a carei actionara este compania afiliata lui Plahotniuc, in regim de urgenta, in decurs de 5 zile, transfera pe conturile bancii falimentate – Banca de Economii, circa 2,3 miliarde de lei. In realitate, insa, pe conturile Bancii de Economii sunt virate doar 1,2 miliarde de lei, datoria restanta, fiind generata prin metoda „carusel-ului” plasamentelor interbancare fictive. Adica, virarea sumelor pe conturile altor companii, care la randul lor le plasau din nou la BEM.

Toate actiunile respective aveau loc cu incalcarea flagranta a legislatiei, in lipsa unor rationamente financiare si nu fara implicarea Bancii Nationale. Toate plasamentele financiare reale de pe conturile BEM erau transferate imediat pe conturile unor companii off-shore, dupa care erau sustrase. Iar acum, esentialul, deja pe 28 noiembrie 2014, Banca Nationala restituie circa 2,3 miliarde de lei pe conturile bancii comerciale, care mai devreme au fost plasate pe conturile BEM. De notat ca, noii actionari ai bancii erau in perfecta cunostinta de cauza despre acest fapt, dar totusi, au procurat pachetul de actiuni, beneficiar al caruia era cetateanul Plahotniuc.

Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.

Articole din aceeasi categorie