Acestea sunt considerate un test inaintea alegerilor prezidentiale din 2017, care ar urma sa confirme o crestere inexorabila a extremei drepte, pe cale sa obtina un succes istoric, relateaza Agerpres.
Circa 44,6 milioane de alegatori francezi sunt chemati la urne pentru a-si alege noile consilii regionale, intr-un climat apasator, potrivit presei, dupa trei saptamani de la cele mai grave atentate comise vreodata in Franta (130 de morti si sute de raniti).
Dupa rezultatele spectaculoase obtinute anul trecut in alegerile municipale si in cele europarlamentare, Frontul National (FN) pare in masura sa castige in cel putin doua regiuni, daca nu chiar trei, fapt nemaiintalnit vreodata in tara.
Presedinta sa, Marine Le Pen, este marea favorita in nordul tarii (Nord-Pas-de Calais-Picardia), unde candideaza. Nepoata sa, Marion Marechal-Le Pen, este de asemenea favorita in sud, in Provence Alpes-Cote d"Azur.
Cot la cot cu opozitia de dreapta si devansandu-i de departe pe socialistii aflati la putere cu 27-30 % din intentiile de vot la nivel national potrivit sondajelor, FN - care se declara in prezent "primul partid al Frantei" - poate aspira la ambitii suplimentare.
Ultimele sondaje il plaseaza in frunte in sase regiuni in primul tur de duminica si anticipeaza victoria sa in trei regiuni in al doilea tur in 13 decembrie: Nord, Provence si marea regiune Est, unde se prezinta adjunctul si "strategul" Marinei Le Pen, Florian Philippot.
FN ar fi, de asemenea, in masura sa se mentina peste tot in metropola in al doilea tur, impunand riscuri majore adversarilor sai. Scrutinul se va derula in conditiile starii de urgenta, care impune o intarire a securitatii in jurul birourilor de vot, in special in Capitala.
Socialistii, aflati la putere, nu au profitat pana in prezent de spectaculoasa revenire a popularitatii inregistrata de Francois Hollande, al carui viraj in probleme de securitate in impactul emotional al atentatelor a primit o larga sustinere din partea opiniei publice.
Creditat cu 22-26% in primul tur, Partidul Socialist, aflat din 2010 in frunte in toate regiunile cu exceptia uneia, ar putea sa nu mai pastreze decat trei sau patru.
Partidul prezidential mizeaza pe cartea unitatii nationale prin Francois Hollande, dar poate fi afectat de esecul executivului in a controla un somaj ajuns la nivel cvasirecord de 3,59 milioane de persoane, care a cunoscut in octombrie cea mai mare rata lunara dupa 2013.
El sufera, de asemenea, de slabiciunea in ansamblu a stangii, care se prezinta divizata in primul tur, chiar daca spera sa se reuneasca in al doilea.
Mizand pe o larga victorie inaintea atentatelor, opozitia de dreapta spera sa castige in majoritatea regiunilor, dar intentiile de vot in favoarea sa (25-29 %) s-au erodat in profitul FN.
Partidul Republicanilor (LR) al fostului presedinte Nicolas Sarkozy, scurtcircuitat de Francois Hollande care i-a preluat numeroase propuneri in domeniul antiterorist, s-a aratat divizat asupra unitatii nationale dupa atacuri.
Rezultatul scrutinului va depinde mult de atitudinea in turul al doilea a PS si a Republicanilor in regiunile susceptibile sa basculeze spre extrema dreapta, daca vor face alianta pentru a incerca sa-i opreasca ascensiunea. Absenteismul este de obicei foarte mare pentru acest tip de scrutin intermediar, cu un alegator din doi care se prezinta la urne.
Apelurile la "mobilizare generala" s-au multiplicat, in presa, in mediile economice si sindicale, pentru a-i convinge pe francezi sa bareze calea FN. in special stanga si-a inasprit tonul cu traditionalul sau discurs "antifascist". Alegerile regionale sunt ultimele in Franta inaintea celor prezidentiale din 2017, pentru care Marine Le Pen este plasata de asemenea in fruntea intentiilor de vot in primul tur.