Replica nu a intarziat si seful guvernului a declarat ca “datoria fata de cetatenii Romaniei” este sa participe in calitatea sa la toate deciziile europene care privesc citez “cea mai mare provocare in acest moment" : problema refugiatilor.
Victor Ponta l-a acuzat in acest context pe seful statului de lipsa de atitudine fata de acest subiect : "Problema e nu ce spune domnul Iohannis, problema e ca nu face nimic. Dumneavostra stiti ce a facut dansul la Bruxelles? Restul colegilor prim-ministri imi spun, de fiecare data, ca domnia sa merge la Bruxelles, stiti cum zice romanul: ca surda-n hora", a declarat seful executivului.
Un prim conflict de amploare a avut loc in mai cand presedintele s-a aratat nemultumit de faptul ca nu a fost consultat inaintea unui turneu pe care premierul la facut in mai multe state arabe. "E o metoda inedita de a face politica externa - fiecare de capul lui. Dar, probabil, asa a inteles domnul Victor Ponta ca se face politica externa", declara atunci Klaus Iohannis.
Seful statului spunea tot atunci ca nu solicita « lucruri extraordinare si nici complicate », ci doar sa fie informat. Acum, dupa participarea din weekend a sefului guvernului la o reuniune la Sofia pe tema refugiatilor in urma careia premierul a anuntat ca Romania, alaturi de Bulgaria si Serbia si-ar putea inchide frontierele daca si alte state ale Uniunii Europene procedeaza la fel, Klaus Iohannis a intervenit din nou dur : « Domnul prim-ministru nu s-a consultat cu mine, s-a plimbat pana la Sofia, s-a intalnit cu alti prim-ministri. Domnul Ponta nu a avut niciun mandat sa angajeze Romania in vreun fel. Aceste declaratii pe care le-a facut sunt total neangajante pentru mine", a declarat Klaus Iohannis.
Premierul i-a replicat presedintelui ca ar fi cazut citez « in capcana » intinsa de fostul sef al statului Traian Basescu.
Dar despre ce este vorba ? Ei bine, revenind si mai mult in timp ne amintim ca Victor Ponta a avut doua conflicte majore de aceiasi natura cu Traian Basescu pe tema : cine are mandat sa reprezinte si sa ia decizii in privinta politicilor externe si europene ? Prima disputa din 2012 pe tema dreptului de a reprezenta Romania la Consiliul European, a fost castigata atunci de presedintie in fata Curtii Constitutionale care ulterior a intarit acest verdict, ne reaminteste presedintele onorific al Asociatiei Pro Democratia, Cristian Parvulescu, subliniind ca – din pacate – desi foarte clar, verdictul Curtii lasa si azi loc la interpretari.
« Decizia Curtii Constitutionale de atunci spune foarte clar ca a, in calitatea detinuta, presedintele este cel care reprezinta Romania in raport cu tertii deci si la Consiliul European...Ceea ce inseamna ca el coordoneaza si politicile externe ale Romaniei. Aplicarea deciziei a luat forma unei legi prin care Parlamentul era imputernicit sa valideze pozitia pe care Romania ar avea-o in raport cu institutiile europene. Atunci, Traian Basescu a atacat respectiva lege, Curtea Constitutionala a recunoscut ca presedintele nu poate fi cenzurat in niciun fel in activitatea lui dar, pe de alta parte, a asigurat guvernului coordonarea politicilor europene care tin de consiliul de ministri. Asa a aparut o fractura (...) Este necesara asadar o coordonare intre presedinte si primul ministru (…) Cum discutia de la Sofia tinea de politica externa a Romaniei, ar fi fost normal si firesc sa existe o comunicare intre presedinte si primul ministru pentru ca eu cred ca prevederile Curtii Constitutionale sunt de fapt extrem de clare : presedintele coordoneaza politica externa a Romaniei”, a explicat la RFI Cristian Parvulescu.
Revenind la acest ultim episod, se ridica intrebarea ce se poate face pentru ca astfel de situatii sa fie evitate...in opinia lui Cristian Parvulescu acest nou conflict institutional intre Palate poate fi pus din nou pe masa Curtii Constitutionale dar nu e de asteptat ca acesta sa-si fi schimbat opinia intre timp.
Atunci ce se poate face astfel incat Romania sa nu vorbeasca pe mai multe voci atunci cand vine vorba de politica sa externa, mai ales in momente atat de complicate cum este cel traversat de Uniunea Europeana din cauza afluxului mare de refugiati ? Presedintele de onoare al Asociatiei Pro Democratia este de parere ca seful statului ar trebui sa aiba o pozitie mai ferma si sa institutionalizeze consultarile cu membrii guvernului pe tot ce inseamna politici europene si externe.« Eu cred ca este foarte simplu : presedintia trebuie sa isi asume rolul de coordonator al politicilor europene. Este atributia pe care o are si care e intarita de decizia Curtii Constitutionale. Nu ramane decat sa organizeze o astfel de structura care sa coordoneze aceste politici impreuna cu guvernul...Eu nu cred ca se poate discuta doar pe gentlemann s agreements. Eu cred ca e nevoie de un cadru institutional pentru ca ajungem in blocajul acesta », a declarat Cristian Parvulescu.
In fine, ce spune Tratatul Uniuniunii Europene in legatura cu reprezentarea statelor membre la deciziile cruciale ? Potrivit documentului, « statele membre sunt reprezentate in Consiliul European de sefii lor de stat sau de guvern si in Consiliu de guvernele lor care, la randul lor, raspund in mod democratic, fie in fata parlamentelor nationale, fie in fata cetatenilor lor ». Prevederea din Tratatul Uniunii Europene este alternativa si impune ca fiecare stat membru, prin raportare la prevederile constitutionale proprii, sa stabileasca autoritatea publica care participa la Consiliul Europei, seful statului sau primul-ministru, astfel incat reprezentarea sa fie girata cu cel mai inalt grad de legitimitate. (...) Din totalul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, un numar de 26 sunt reprezentate la reuniunile Consiliului European la nivel de prim-ministru.
Cand au aparut conflictele din Romania legate de participarea la summiturile Uniunii, Bruxellesul a fost transant spunand ca la lucrarile Consiliului European va exista un singur scaun pentru reprezentantul Romaniei si nimeni la nivel european nu va arbitra aceste disensiuni politice interne.
