12.06.2012

Petru Bogatu: Motivatiile tainice si intentiile ascunse ale lui Vadim Misin

"Fiind unul dintre privilegiatii lui Voronin, el a avut de profitat poate mai mult decat altii de pe urma regimului comunist. Bagandu-si mainile pana peste coate in afaceri dubioase, a ajuns sa fie astazi extrem de vulnerabil. Iata de ce nu-si poate permite luxul sa ramana mult timp intr-o opozitie intransigenta fara a risca sa-si piarda libertatea sau cel putin o parte importanta a averilor sale", scrie editorialistul Petru Bogatu, care, in-trun nou articol, explica de ce Misin si-a format un nou partid si nu a aderat la cele existente.
Petru Bogatu: Motivatiile tainice si intentiile ascunse ale lui Vadim Misin

Petru Bogatu sustine ca odata cu alegerea presedintelui republicii, toate iluziile lui Misin de a reveni la guvernare s-au spulberat, facand retragerea sa iminenta. ”El însa nu putea sa plece oricum, ci doar dând de înteles puterii actuale ca-i face jocul. De aceea, si-a motivat iesirea din partid prin dezacordul sau cu boicotul comunist al lucrarilor Parlamentului, pronuntându-se totodata pentru o abordare constructiva a luptei politice. Dar si asta nu era destul”, scrie autorul.


”Misin nu putea sa adere la Partidul Socialistilor sau la alte proiecte de stânga fara sa le întareasca prin adeziunea unor segmente electorale ale minoritatilor nationale care l-ar fi urmat. De aceea, daca se alia cu Dodon sau cu Stepaniuc, de exemplu, si-ar fi atras nemultumirea liderilor Aliantei. Iar Misin are nevoie, dupa cum a spus, nu de mânia actualilor guvernanti, ci de clementa lor”, explica Bogatu.

Analistul afirma ca, prin gestul sau, Misin favorizeaza Alianta si contribuie la aerisirea segmentului de stanga. ”Totusi, Partidul Fortelor de Stânga, conceput ca un grup eminamente etnic, va avea limite foarte clar conturate. El nu se va dezvolta nici numeric, nici conceptual dincolo de granitele minoritatilor nationale, încremenind în nostalgiile filoruse. Acesta va fi un partid marginal si izolat care va contribui, totusi, la spargerea monolitului comunist si la atomizarea stângii”, conchide editorialistul.