„Hodorogit, Congresul a infundat urechile delegatilor partizani si ale observatorilor independenti cu zgomote de-a dreptul insalubre. Dupa ce Plahotniuc, intr-un discurs bolovanos, a anuntat ca PD nu poate avea un alt lider decat Marian Lupu, toti oratorii s-au apucat sa-i cante aleluia presedintelui Parlamentului. L-au colindat, l-au slavit, l-au preamarit, l-au complimentat, l-au aplaudat mai abitir ca pe Brejnev in plin „zastoi”, scrie Bogatu.
„Congresul VII al PD a trezit interesul presei si clasei politice. Nu mica insa le-a fost mirarea tuturor cand s-a constatat ca muntele reformelor pediste este gol pe dinauntru ca basica de aer. Sau, daca vreti, ca un butoi din care a fost baut tot vinul”, crede editorialistul.Bogatu este de parerea ca in materie de democratie lucrurile nu stau bine nici in celelalte formatiuni politice, insa cel putin nu se umfla in pene, incercand sa duca de nas cu un simulacru de reforme.
„Contextul politic in care si-a tinut lucrarile Congresul Partidului Democrat, delicat vorbind, n-a fost tocmai prielnic. Acum cateva zile, Vlad Plahotniuc a intrat in atentia justitiei britanice, dupa scandalul preluarilor ostile declansate impotriva unor intreprinderi financiare sau de asigurari, precum Victoriabank, Banca de Economii sau ASITO. Acest fapt deloc imbucurator se pare ca i-a dat de-a berbeleacul prim-vicepresedintelui Parlamentului multe din ambitiile sale novatoare”, conchide autorul.