Documentul a fost adoptat în noiembrie de Comisia pentru Libertati Civile din PE, relateaza news.ro.
Comisia Libertatilor Civile (LIBE) a reiterat în 5 noiembrie recomandarea adresata ministrilor statelor membre Uniunii Europene (UE) de a aproba rapid aderarea României si Bulgariei la spatiul Schengen, ca membre cu drepturi depline.
O abordare în doua etape - suspendarea controalelor la frontierele interne maritime si aeriene, urmata de eliminarea controalelor la frontierele interne terestre - implica un anumit numar de riscuri si ar putea sa aiba un efect negativ asupra viitorului extinderii spatiului Schengen, subliniau membrii Comisiei.
Astfel, eurodeputatii cereau ca decizia sa fie luata sub forma unui ”act juridic unic”.
Ei îi îndemnau, de asemenea, pe ministrii UE sa ia o decize cu privire la aderarea Croatiei la spatiul Schengen, imediat ce aceasta tara va îndeplini criteriile de aderare.
Membrii Comisiei subliniau ca spatiul Schengen este un dispozitiv unic în felul sau si una dintre cele mai mari reusite ale UE, iar mânarea aderarii depline a României si Bulgariei are consecinte negative atât asupra celor doua tari, cât si asupra întregii Uniuni.
Mentinerea controalelor la frontierele interne si reintroducerea lor în spatiul Schengen pot afecta încrederea cetatenilor în institutii în în integrarea europeana, sublinia Comisia LI BE.
Aceasta mentinere a controalelor are de asemenea consecinte economice negative asupra pietei interne a UE si asupra importurilor si exporturilor dinspre si catre România si Bulgaria, insistau eurodeputatii.
Extinderea spatiului Schengen sau libera circulatie a cetatenilor UE nu ar trebui sa fie afectata de efectele negative ale lacunelor altor politici UE precum cele referitoare la azil si imigratie, aprecia LIBE.
”Comisia Libertatilor Civile a reafirmat ca Bulgaria si România ar trebui sa devina membre cu drepturi depline ale spatiului Schengen si a respins perspectiva unei aderari partiale, mai întâi cu frontierele aeriene si maritime si apoi cu frontierele terestre”, a declarat atunci raportorul Serghei Stanisev, din cadrul grupului parlamentar european al socialistilor si democratilor (S&D).
”Aceasta abordare în doua etape creeaza un precedent periculos, care nu doar ca nu are nicio baza juridica solida, dar care implica totodata inconveninete economice, sociale si politice asupra UE”, a adaugat eurodeputatul bulgar.
Acest proiect al raportului a fost adoptat de Comisie cu 36 de voturi la patru si o abtinere.
PE a dat unda verde aderarii României si Bulgariei la spatiul Schengen înca din iunie 2011 si si-a reiterat pozitia în mai multe rânduri, în urma acestei rezolutii legislative.
În prezent, atât România, cât si Bulgaria aplica în mod partial acquis-ul Schengen, iar controale sunt efectuate la frontierele ambelor tari.
Hotarârea finala cu privire la aderarea deplina a celor doua tari la spatiul Schengen este luata prin vot - cu unanimitate - de catre ministrii din cele 28 de state membre, în cadrul Consiliului.
Presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a si-a exprimat speranta, miercuri, la Bruxelles, dupa întâlnirea cu premierul Viorica Dancila si cu ceilalti membri ai Guvernului, ca România va fi primita în Schengen în mandatul actualei Comisii, subliniind ca “mai sunt eforturi de facut”.
“Din punct de vedere tehnic, stim ca tara noastra îndeplineste toate criteriile si cred ca acest lucru este un act de dreptate, un act de normalitate, un act prin care România este tratata ca si celelalte state membre ale UE”, a declarat vineri premierul Viorica Dancila, salutând declaratia presedintelui CE.
Bulgaria va face parte din spatiul Schengen din 2019, pentru început doar cu frontierele aeriene, anunta la sfârsitul lui noiembrie publicatia bulgara 24 Chasa, citând afirmatii ale liderului europarlamentarilor PPE, Manfred Weber, candidat pentru presedintia Comisiei Europene.