Rezultatele sondajului realizat la comanda Institutului Republican International a scos in evidenta ultimele evolutii legate de aspiratiile geopolitice ale moldovenilor. In linii generale, sondajul confirma trendurile negative legate de diminuarea sprijinului pentru partidele pretins proeuropene, dar si aprofundarea crizei de imagine a UE.
Cu toate acestea, datele din sondaj prezinta o radiografie a spiritului care domina in societate intr-un moment extrem de complicat, când se intersecteaza criza economica, aflata in proces de cristalizare, cu cea politica si institutionala. Rata raspunsurilor de 62% impune o anumita marja de interpretare, astfel incât perceptia reala a cetatenilor ar putea fi mai pozitiva sau, din contra, si mai negativa.
Populatia taxeaza artificialitatea partidelor pretins proeuropene
Deficitul de popularitate a fortelor proeuropene, care au partajat monopolul asupra puterii politice in perioada 2009-2015, pune sub semnul intrebarii prezenta lor in legislativ dupa urmatoarele alegeri parlamentare. Aceasta se datoreaza constientizarii largi a faptului ca reformele proeuropene au fost mimate, iar in diverse cazuri – mutilate. Totodata, caderea in sondaje a falsilor pro-europeni, care s-a agravat recent, ar putea fi cauzata de scepticismul sporit al europenilor. Dupa developarea fraudelor din sistemul bancar si constatarea „complicitatii” politicienilor din cadrul coalitiilor pro-UE, increderea europenilor in capacitatea partidelor pretins pro-europene de a implementa reforme s-a redus considerabil, dar si iremediabil. Astfel, potrivit sondajului, PDM, PL, dar in special PLDM, ar infrunta dificultati majore pentru a trece pragul electoral. (Vezi Tabelul 1)
Tabelul 1. Optiunile de vot in cazul unor eventuale alegeri anticipate (votantii determinati), %
Capitala mai proeuropeana decât restul tarii
Datele sondajului arata ca populatia din Chisinau este aparent mai proeuropeana decât media pe tara. Acest lucru poate fi dedus din simpatiile fata de cei mai populari politicieni din tara, ai caror viziuni geopolitice sunt afisate publicului larg. Astfel, Maia Sandu, Iurie Leanca si Dorin Chirtoaca, vazuti in asociere cu UE, sunt sprijiniti mai puternic in capitala decât politicienii pro-rusi – Renato Usatii si Igor Dodon. Chiar daca cei din urma au un numar mai mic de sustinatori in capitala, ei sunt in topul favoritilor in regiuni. (Vezi Tabelul 2) Cu toate acestea, potrivit sondajului, circa 30-40% dintre cetateni nu simpatizeaza nici pe liderii politici considerati proeuropeni si nici pe cei cu viziuni pro-rusesti.
Tabelul 2. Atitudinea cetatenilor fata de cei mai populari politicieni, %
Valori europene versus interes economic
Sondajul analizat scoate in evidenta un atasament foarte slab al cetatenilor fata de democratie, fara de care UE si integrarea europeana sunt de neconceput. Asadar, majoritatea cetatenilor considera democratia mai putin semnificativa decât prosperitatea economica. (Vezi Tabelul 3)
Tabelul 3. Atasamentul fata de democratie si fata de prosperitatea economica, %
Prin urmare, o buna parte din cetateni nu constientizeaza ca prosperitatea economica este imposibila fara buna functionare a institutiilor democratice. Evident, aceasta atitudine deriva din dezamagirea unei parti din societate in majoritatea partidelor politice, alese pe cale democratica, care in urma accederii la putere au urmarit propriile interesele si cele de grup (1991-2009). Acest lucru explica in aceeasi masura regretul unei bune parti din societate pentru disparitia URSS. (Vezi Tabelul 4)
Tabelul 4. Atitudinea pentru disparitia URSS, %
Mai mult, rolul democratiei s-a devalorizat ca urmare a esecului guvernarilor in coalitie (2009-2015), când institutiile statutului au devenit ostaticele ecuatiilor de partajare, agreate de fortele pretins pro-europene controlate de diverse grupari oligarhice. Mai mult ca atât, acestea au folosit si continua sa foloseasca drapelele UE pentru a-si proteja „monopolurile” politice si economice.
Totodata, perceptia eronata fata de importanta democratiei ar putea fi rezultatul promovarii active a modelelor de guvernare autoritara in regiune, in particular al regimului politic rusesc. Acest lucru la fel demonstreaza eficienta propagandei rusesti care promoveaza democratia „de tip rusesc”, unde opozitia este marginalizata, alegerile sunt trucate, iar mass-media este controlata de partidul puterii (cu mici exceptii).
Contextul politic din tara, dar si cel regional (conflictul militar din Ucraina atâtat de Rusia, crizele din UE) ar putea sa favorizeze adâncirea indiferentei fata de democratie in vecinatatea europeana, in particular in Parteneriatul Estic. Aceasta deziluzie poate genera dificultati aditionale in realizarea reformelor proeuropene, deseori mimate de fortele politice moldovenesti si nedorite de Rusia, inclusiv sa cauzeze schimbarea vectorului extern.
UE versus Uniunea Economica Euroasiatica
Opiniile fata de proiectele integrationiste din regiune sunt impartite. Desi integrarea europeana ofera avantaje vadite, multiplele fraude comise de fortele pretins proeuropene si ezitarile UE de a le critica, precum si presiunile exercitate de Rusia, au afectat imaginea UE in Moldova. Chiar daca Delegatia UE de la Chisinau si-a activizat comunicarea, devenind totodata mai critica si transanta, erodarea perceptiei publice fata de UE nu poate fi deocamdata stopata. Astfel, in pofida contributiei substantiale acordate de catre europeni, multi cetateni continua sa crediteze cu multa incredere Rusia, in special in domeniul economic. (Vezi Tabelul 5)
Tabelul 5. Atitudinea fata de UE si Rusia, %
Atitudinea pozitiva fata de Rusia se mentine chiar daca aceasta a introdus bariere comerciale impotriva producatorilor moldoveni incepând cu septembrie 2013, ulterior favorizând in mod discriminatoriu doar producatorii din Gagauzia si regiunea transnistreana. Desi deciziile de a initia embargourile au depins in mod unilateral de Rusia, unii cetateni (in special de la tara) blameaza la fel autoritatile moldovenesti, cât si UE. (Vezi Tabelul 6)
Tabelul 6. Atitudinea fata de embargourile comerciale introduse de Rusia, %
Confuziile legate de rolul si impactul real al UE asupra Moldovei, determinate de transferul de imagine negativa din partea partidelor pretins proeuropene, propaganda ruseasca, dar si dezinformarea propagata de sustinatorii vectorului euroasiatic in Moldova, au conditionat diminuarea sprijinului pentru UE printre moldoveni. (Vezi Tabelul 7)
Tabelul 7. Optiunile geopolitice ale cetatenilor, %
In loc de concluzie…
Perceptia moldovenilor fata de UE a degradat considerabil din cauza factorilor politici interni, tolerarii de catre UE a coalitiilor fals proeuropene, dar si a actiunilor Rusiei. Corectarea situatiei depinde foarte mult de calitatea instrumentelor de comunicare folosite de UE, dar si de schimbarile de pe scena politica moldoveneasca. In acest sens, aparitia unei alternative politice pro-europene autentice, care sa inlocuiasca fortele pro-UE discreditate, ar crea premise pentru reconstruirea imaginii UE. Cu toate acestea, europenii vor trebui sa invete din greselile comise in trecut, devenind mai exigenti, principiali si obiectivi fata de oricare guvernare din Moldova.
Sursa: Dionis Cenusa, pentru IPN
Sursa foto: antena3.ro