O alta varianta ar fi sa se angajeze în organizarea unor alegeri regionale anticipate în speranta de a reporni de la zero, scrie AFP, care prezinta principalele scenarii.
SUSPENDAREA AUTONOMIEI
În pofida faptului ca regiunea Catalonia este profund împartita pe tema independentei, separatistii aflati la putere iau în calcul sa declare independenta, în baza referendumului de autodeterminare interzis de la 1 octombrie. Ei se considera legitimati de rezultatele - de neverificat -: o victorie cu 90.18% din voturile exprimate de 43% dintre catalanii cu drept de vot.
Guvernul conservator al lui Mariano Rajoy anunta, la rândul sau, ca va cauta sa reia controlul asupra situatiei, suspendându-i total sau în parte autonomia, o masura fara precedent de la dictatura lui Francisco Franco (1939-1975).
Aceste masuri ar putea sa înceapa sa fie puse în aplicare catre sfârsitul lui octombrie, dupa adoptarea lor de catre Senat.
Madridul a pus deja sub tutela finantele Cataloniei, care va ramâne fara fonduri proprii în câteva saptamâni.
Guvernul ar putea sa preia controlul si asupra politiei regiunii si sa-i înlocuiasca liderii. El va încerca sa prezinte aceasta masura ca pe un mijloc de restaurare a ”democratiei”, promitând organizarea unor alegeri regionale la termen.
În ceea ce-l priveste, Guvernul catalan se va lansa atunci într-o declaratie unilaterala de independenta. dar recunoscuta de cine? Pentru moment nu are niciun sustinator cu greutate în comunitatea internationala. Conducatorii sai ar putea sa fie incapabili, riscând sa-si transforme sustinatorii în martiri.
ALEGERI
Surse guvernamentale de la Madrid au dat asigurari miercuri ca o convocare a unor alegeri anticipate de catre Carles Puigdemont va determina Guvernul sa renunte la o suspendare a autonomiei. Carles Puigdemont este tintuit cu spatele la perete. În cadrul coalitiei eteroclite care l-a adus la putere - din care fac parte conservatori, stânga republicana si extrema stânga -, unii doresc ca el sa dea înapoi, altii sa mearga înainte. Alegerile i-ar permite sa dea înapoi fara sa fie ”umilit”. Catalanii ar putea, atunci, sa-si exprime punctul de vedere. O ocazie ca si Madridul sa faca campanie.
Însa ”daca obtinem o victorie cu un singur vot peste 50%, mergem înainte”, declara miercuri pentru AFP un conducator separatist. Pentru moment, aceasta optiune este îndepartata în tabara lor. Însa vor trece zile lungi pâna când Senatul va supune la vot suspendarea autonomiei, iar datele problemeii s-ar putea schimba.
STRADA, FACTORUL DETERMINANT
În orice caz, 40 pâna la 50% dintre locuitorii regiunii sustin independenta, potrivit sondajelor. Multi se simt ”umiliti” de politica conservatorilor, care au obtinut anularea partiala, în 2010, a unui statut ce acorda competente largi regiunii. Spania s-a confruntat în Å¢ara Bascilor, cu 2,2 milioane de locuitori, 40 de ani de tulburri sociale în jurul luptei pentru independenta a organizatiei armate ETA.
Acum, dupa ce acest front s-a linistit, se îndreapta ea, oare, catre unul si mai grav, în Catalonia, cu 7,5 milioane de locuitori? Pentru moment, manifestatiile ramân pasnice.
În cadrul Guvenului spaniol, unii mizeaza pe oboseala catalanilor, care vor fi afectati din plin de o criza economica indusa de instabilitatea politica. Cei mai afectati le vor întoarce, atunci, spatele ”radicalilor”.
Însa Guvernul catalan dispune si el de o larga baza de sustinatori. În timpul referendumului, mii de persoane au sfidat autoritatea statului si au ascuns urne ori s-au opus pasnic, în jurul sectiilor de votare. Multi au manifestat ”împotriva fortelor de ocupatie”. Acesti activisti ramân mobilizati. Ei provin din categorii foarte diferite, din clase sociale înstarite sau nu, sunt studenti, tarani, functionari, primari, pompieri, docheri, sindicalisti.
Cei mai hotarâti ar putea sa încerce ”sa paralizeze Catalonia” prin blocarea infrastructurii.
O eventuala reactie a fortelor de ordine trimise ca întariri de Madrid ar fi atunci hotarâtoare si mult mai sensibila ca cea a politistilor din Catalonia, dintre care multi le sunt credinciosi liderilor lor regionali.
PRESIUNE EXTERNÄ‚
Nici Mariano Rajoy si nici Carles Puigdemont nu vor putea sa ignore presiuni venite din exterior - oficiali europeni îngrijorati, investitori, bancheri, agentii de rating.
Un razboi de imagine este angajat pe terenul drepturilor omului, în contextul în care separatistii joaca cartea ”democratiei împotriva represiunii Madridului”, care întârzie sa explice faptul ca drepturilor catalanilor care nu sustin independenta au fost si ele încalcate întrucât li s-a refuzat o dezbatere în profunzime asupra independentei.
În acest sens, cei doi au de pierdut totul, daca blocajul persista.