„Domnule Presedinte al Parlamentului,
Domnule Presedinte al Curtii Constitutionale,
Domnule Prim-Ministru,
Domnilor Judecatori Ai Curtii Constitutionale,
Stimate Primul Presedinte al Republicii Moldova,
Onorati Invitati,
Astazi, intr-o atmosfera solemna, marcam 22 de ani de la adoptarea Constitutiei Republicii Moldova, care exprima, incepand cu ziua de 29 iulie 1994, chintesenta identitatii unui stat tanar, aflat la inceput de cale pe drumul independentei si al suveranitatii. Un stat care se dorea unitar si perspicace in aspiratiile de democratizare si modernizare a unui sistem politic desprins, de numai patru ani, din mrejele totalitarismului.
Ziua Constitutiei este o ocazie speciala de a ne aduna gandurile asupra valorilor fundamentale ale unei societati democratice, deschise, in care sa domine cuvantul Legii, dar nu legea cuvantului. Respectarea Constitutiei, derularea proceselor politice, juridice, sociale in campul constitutionalitatii reprezinta cel mai mare atu al Democratiei.
Constitutia este un simbol si principalul atribut al statalitatii, suveranitatii si independentei. Ea garanteaza drepturile inerente naturii omului: dreptul la viata, libertate, siguranta. Doar o Constitutie bazata pe constructia statului de drept permite sa ne punem in aplicare inteligenta, talentul si sa nu fim in cearta cu propria constiinta.
Constitutia Republicii Moldova este Legea Fundamentala a tarii, care consacra poporul ca titularul suveranitatii, suveranitatea fiind exprimata prin vointa poporului.
Doamnelor si Domnilor,
Constitutia Republicii Moldova a avut ca izvor al legalitatii, dar si ca expresie a aspiratiilor seculare ale poporului nostru, Declaratia de Suveranitate si Declaratia de Independenta a Republicii Moldova. Deputatii din Parlamentul anilor ’94, reprezentanti plenipotentiari ai poporului, dupa cum se mentioneaza in preambulul textului constitutional, au remarcat faptul ca sunt constienti de responsabilitatea lor fata de generatiile precedente, actuale si viitoare. Astfel, Constitutia intruchipa demnitatea nationala a poporului nostru, devotamentul fata de valorile general-umane, dorinta de a trai in pace si buna intelegere cu toate popoarele lumii, conform principiilor si normelor unanim recunoscute ale dreptului international. Prin text constitutional, Republica Moldova se obliga sa respecte Carta Organizatiei Natiunilor Unite si tratatele la care este parte.
Constitutia Republicii Moldova, astazi, stipuleaza suficiente statuari si garantii pentru ca democratia sa se regaseasca intr-o situatie hegemonica. Ea pune in campul legalitatii mecanismele democratice, precum votul sau organizarea si functionarea autoritatilor publice, transparenta, egalitatea sanselor si egalitatea in drepturi, pacea civica, demnitatea omului, drepturile si libertatile lui, libera dezvoltare a personalitatii umane etc.
O alta garantie a democratiei constitutionale este reprezentata de principiul separarii puterilor in stat, ce reiese din modul de reglementare a celor trei puteri – legislativa, executiva si judecatoreasca. Niciuna dintre puteri nu o poate supune sau face ingerinte fata de alta. Iar daca realitatea noastra politica ne face sa suspectam, uneori, respectarea acestei paradigme democratice si constitutionale, nu cautati omiteri in textul Constitutiei, dar in moralitatea societatii in ansamblul ei.
O reflectare a democratiei autentice este reprezentata in articolul 5 al Constitutiei, care consfinteste pluralismul politic, incompatibil cu dictatura si totalitarismul. Nici o ideologie nu poate fi instituita ca ideologie oficiala a statului. Unica „ideologie” (o spun intre ghilimele) de care avem nevoie este cea a Tolerantei si Compasiunii!
Pornind de la faptul ca avem o societate cu pluralism politic, textul actualei Constitutii este tratat in mod diferit de actorii politici. Unii contesta denumirea limbii pe care o vorbim din stramosi. Chiar si dupa istorica hotarare a Curtii Constitutionale din 5 decembrie 2013, prin care se statueaza ca textul constitutional primar al Declaratiei de Independenta prevaleaza in raport cu textul Constitutiei. Astfel, Declaratia de Independenta opereaza cu termenul de „limba romana” ca limba de stat a statului nou-creat Republica Moldova.
Alti actori politici privesc cu dispozitie de amendare articolul 11 al Constitutiei, care proclama neutralitatea permanenta a Republicii Moldova. Doamnelor si Domnilor,Constitutia nu este ceva imuabil, ea trebuie sa reflecte evolutiile social-politice din societate. Dar, totodata, reformele constitutionale trebuie sa corespunda momentelor de maxima importanta din istoria statului modern Republica Moldova. Constitutia trebuie sa fie martorul transformarilor istorice in destinul unui popor, dar nu teren de competitii pentru interese politice de conjunctura. Reforma constitutionala din 2000 si cea din 2016, ambele evocand articolul 78 din Constitutie, trebuie sa fie o lectie, in acest sens. Un sistem politic constitutional nu poate rezista la multiple jocuri de culise. Sa nu uitam ca si o virgula, plasata nepotrivit in textul Constitutiei, poate aduce mari necazuri unei natiuni. De aceea, politicienii trebuie sa ia in calcul vocea poporului, dreptul poporului la autodeterminare, pentru ca el este adevaratul suveran.
In acest sens, vreau sa remarc rolul si responsabilitatea Curtii Constitutionale – unica autoritate de jurisdictie constitutionala in Republica Moldova. Asa cum Presedintele Republicii este garantul suveranitatii si independentei nationale, Curtea Constitutionala garanteaza suprematia Constitutiei, asigura responsabilitatea statului fata de cetatean si a cetateanului fata de stat.
”Republica Moldova este un stat suveran si independent, unitar si indivizibil” - este primul alineat al primului articol din Constitutie. Acesta trebuie sa fie juramantul sacramental al celor care reprezinta puterea constitutionala in stat, sustinuti de intreg poporul.
Republica Moldova a facut un pas important, la 27 iunie 2014, cand a semnat Acordul de Asociere dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana. Ceea ce-mi doresc, cu sincere emotii de implinire, mie personal, Dumneavoastra, celor prezenti astazi aici, si tuturor cetatenilor, este ca in textul original al Legii Fundamentale sa apara, cat mai curand, un element de noutate. Un articol cu titlu distinct Integrarea in Uniunea Europeana, al carui moment premergator sa fie profundele reforme institutionale si de constiinta civica.
Doamnelor si Domnilor,Cu prilejul celei de-a 22 aniversari de la adoptarea Constitutiei Republicii Moldova, adresez tutor celor prezenti aici si tuturor cetatenilor sincere si cordiale felicitari, insotite de urari de prosperitate. Iar la toate crizele care pot incerca rezistenta unui regim democratic, sa gasim intotdeauna solutii constitutionale, care sa corespunda aspiratiilor de viitor ale societatii noastre."