17.02.2015

Natan Garstea: "Ne asteapta o criza mai rea ca in 2008, si poate ca si mai rea ca in 1998" Ce se va intampla cu leul

Analistul economic, Natan Garstea, a facut o analiza pe blogul sau a situatiei de criza in care s-a pomenit Republica Moldova provocata de deprecierea leului.
Natan Garstea: "Ne asteapta o criza mai rea ca in 2008, si poate ca si mai rea ca in 1998" Ce se va intampla cu leul

Ultimele zile foarte multa lume ma intreaba ce se intampla cu leul si ce va fi mai departe. Voi incerca sa explic cat mai simplu (oricum, oleaca de efort va trebui sa depuneti, imi pare rau). Deci:

Leul cade nu din cauza unor cauze externe, cum incearca sa ne sugereze BNM. Cauzele externe actionau pe parcursul intregului an 2014, si, desi au dus la deprecierea leului, ea era lenta, controlata si putea fi dirijata de catre BNM. Astfel, pe data de 22 octombrie 2014 (cand totul inca era frumos si pasnic), cresterea dolarului fata de inceputul anului constituia 11% (o nimica toata, comparativ cu Ukraina si Rusia), iar cresterea cursului euro fata de inceputul anului era de doar 3%.

Insa dupa aceasta a avut loc marea „afacere” la Banca de Economii si Banca Sociala, cand din banci au fost adunate vreo 17 miliarde de lei, cumparata pe aceasta suma valuta, care a fost scoasa peste hotare (cam un miliard de euro). Aceasta operatiune a constituit un soc enorm pentru economia noastra. Incerc sa explic de ce.

Anterior la noi in economie era o anumita cantitate de lei. Si era, in medie, o anumita cantitate de valuta. Valuta permanent intra si iesea din tara - (intra din exporturi, remitente, asistenta primita de la donatorii straini, iar iesea, in special, la achitarea importurilor). Fluxul de valuta si cantitatea care era in tara mai varia, evident, dar variatiile erau nesemnificative si lente.

Si brusc, o parte semnificativa din valuta pe care o aveam a fost scoasa din tara. Desi importurile au ramas cam la acelasi nivel, cantitatea de valuta la care pot avea acces importatorii este mult mai mica. Evident, dupa legea cererii si ofertei, daca un bun (in cazul nostru, valuta) este putin, pretul lui (cursul fata de leu) creste. Cu aceeasi cantitate de lei se incerca sa se cumpere un bun care a devenit mult mai rar - valuta, de aceasta pretul in lei a valutei creste. In noua situatie, pretul de echilibru al dolarului fata de leu nu mai este de 14,5 lei pentru un dolar, ci mult-mult mai mare. Astfel, daca de nu intreprins nimic, cursul leului va cadea la noul nivel de echilibru (altfel spus, importurile vor deveni asa de scumpe, incat noi vom fi nevoiti sa consumam mult mai putin din import, ca urmare va incepe sa se importe mai putin si va scadea presiunea asupra cursului).

Din 22 octombrie si pana azi, in mai putin de patru luni, cursul dolarului a crescut cu 30,3%, cursul euro - cu 16,6%. Acesta inca nu e sfarsitul.

Nu voi incepe iarasi sa spun acum cine era responsabil ca astfel de situatii sa nu se petreaca niciodata (Banca Nationala) si nu voi spune acum cine este principalul responsabil  de aceea ca totusi am nimerit intr-o astfel de situatie (Banca Nationala). Haideti sa vedem ce se poate face reiesind din situatia existenta, si ce se va petrece.

Pentru a restabili echilibrul, se poate de marit cantitatea de valuta in circulatie pe piata sau de micsorat cantitatea de lei, pentru a diminua presiunea asupra cursului. BNM a facut urmatoarele:

- A intervenit pe piata, vanzand valuta din rezervele sale. Oricum, pentru a acoperi o gaura de un miliard de euro, ar fi nevoie de un alt miliard de euro (cum si spunea Dragutanu la o conferinta de presa). Astfel, in cateva saptamani au fost cheltuite peste un sfert din rezervele valutare ale tarii, dupa aceasta BNM si-a dat seama ca asta nu ajuta, si s-a oprit.

- A marit rata de refinantare. Aceasta va duce la cresterea ratelor dobanzilor la credite si depozite, ceea ce va duce la diminuarea volumului creditelor acordate si (teoretic) va face sa se adune mai multi bani la depozite. Astfel, in circulatie vor ramane mai putine lichiditati in lei, si se va diminua presiunea de cumparare a valutei.

- A marit rezervele obligatorii ale bancilor (in doua trepte, una in februarie, alta va intra in vigoare in martie). Astfel, bancile vor fi obligate sa retina mai multi bani in conturile lor, ceea ce iarasi va diminua volumul leilor aflati in circulatie si va scadea presiunea asupra cursului.

Asta e cam tot ce poate face BNM in situatia in care am nimerit. Masurile de diminuare a volumului lichiditatilor de pe piata nu au efect imediat si se vor resimti peste un timp (2-3 luni). Pana atunci dezechilibrul se va mentine (leul va continua sa cada). Despre aceea cu cat, este greu de apreciat, sunt multi factori care vor influenta aceasta, insa, optimist vorbind, ne asteapta o criza mai rea ca in 2008, si poate ca si mai rea ca in 1998. Despre varianta pesimista nici nu voi povesti aici. Doar dupa ce cursul leului se va stabiliza, se va putea relaxa regimul monetar (diminua dobanzile si micsora rezervele bancilor), si doar dupa aceasta vor aparea conditii pentru ca economia sa-si revina.

De ce criza si cum ea se va manifesta, pe puncte:

- Cea mai directa urmare, scumpirea importurilor. Asta inseamna nu doar masini de import si haine din buticurile de lux. Asta inseamna energie electrica si gaz mai scumpe. Asta inseamna medicamente mai scumpe. Electrocasnice, produse alimentare de import, tot mai scump. Asta inseamna transmiterea in lant a scumpirilor prin intermediul materiei prime de import si la productia autohtona.

- Scumpirea tuturor platilor, legate de cursurile valutare. Aceasta se refera in primul rand la creditele exprimate in valuta si la chirii.

- Ca urmare a masurilor de sterilizare a masei monetare, in curand va incepe sa se resimta insuficienta resurselor banesti, in primul rand pentru companii. Bancile vor da mai putine credite, si creditele vor fi cu mult mai scumpe. Majoritatea contractelor de imprumut presupun modificarea ratei dobanzii daca se schimba rata de refinantare - creditele deja acordate vor deveni mai scumpe. Companiile cu grad mediu si mare de indatorare vor nimeri intr-o situatie financiara foarte dificila, multe vor ajunge in stare de insolvabilitate.

- Ca urmare a factorilor mentionati mai sus, activitatea economica se va congestiona sau chiar va intra in recesiune. Blocajele financiare se vor transmite in lant, pana vor ajunge la salariati (disponibilizari, salarii mai mici sau diminuarea puterii de cumparare a salariilor) si, ca urmare, la diminuarea consumului. Cetatenii vor deveni mult mai precauti in cheltuieli, din cauza asteptarilor sumbre. 

- Cele mai negre zile ii asteapta pe importatorii de marfuri sau servicii (multi deja lucreaza in pierderi, dar inca nu si-au dat seama sa-si schimbe modelul de afaceri) si pe comercianti (magazine, retele de magazine, magazine on-line). 

Dar sa nu zic doar despre partile rele. Sunt si unele avantaje:

- Exportatorii primesc deja mai multi lei, daca exporta peste hotare la acelasi pret in valuta. Tinand cont de aceea ca cresterile de preturi pe piata locala intarzie fata de cresterea cursului, profitabilitatea lor mai mare va persista un timp.

- Persoanele care primesc remitente de peste hotare vor avea la dispozitie sume mai mari in lei. Iarasi, peste un timp cresterea preturilor va ajunge din urma cresterea cursului si acest efect se va diminua.

Cam asta e situatia. Strangeti-va centurile, revizuiti-va planurile referitoare la vacanta de vara, si ne vedem, sper ca intregi, de partea cealalta a tunelului.

Multumim, Banca Nationala. Good job."

sursa articol: natangarstea.blogspot.com