Masteranda a Harvard Kennedy School, Maia Sandu a renuntat la salariul de consilier al directorului Bancii Mondiale si s-a intors in Moldova in functia de ministru al Educatiei. in timp scurt, a reusit sa implementeze reforme draconice in domeniul educatiei, pentru care a fost criticata de opozitie, dar aplaudata de cetateni. Datorita sprijinului popular, a fost mentinuta in functie in guvernul condus de Chiril Gaburici (investit cu ajutorul comunistilor, care ii ceruse in repetate randuri demisia). Ulterior l-a denuntat pe acesta pentru ca ar fi utilizat o diploma falsa. A blamat coruptia si mimarea reformelor de catre guvernare. Dupa caderea guvernului Gaburici, i s-a propus sa formeze noul Cabinet de Ministri al Aliantei pentru Integrare Europeana – 3. A conditionat preluarea functiei prin numirea unui procuror european si prin neimplicarea politicului in formarea listei nominale a guvernului.
„Maia Sandu nu este o regina si Moldova nu este monarhie. Sa nu puna conditii! Noi suntem la guvernare”, – au reactionat unii lideri ai coalitiei de guvernare. Astfel a fost „expulzata” din Guvern, devenind un aprig sustinator al protestelor anti-oligarhice non-stop din centrul Chisinaului. DW a realizat un interviu cu Maia Sandu despre prezentul si viitorul Republicii Moldova.
DW: - Deficitul de politicieni integri in Moldova este mai stresant ca niciodata. Lipseste alternativa, iar reformele cerute de partenerii de dezvoltare stagneaza! in ce ar consta un proiect de salvare a Moldovei, reiesind din realitatile cumplite de astazi?
M.S. - Deficitul de politicieni integri se explica in primul rand prin reticenta oamenilor cumsecade de a se implica in procesul politic autohton care este caracterizat de un grad de cultura foarte scazut, lipsa de transparenta si reguli dubioase. in al doilea rand, chiar si putinii oameni corecti care se aventureaza in politica moldoveneasca nu sunt lasati sa ajunga in fata de catre liderii partidelor politice, care vad in ei potentiali concurenti in cadrul propriilor formatiuni politice. Astazi este, poate, mai complicat decat oricand sa oferi solutii rapide pentru problemele cu care se confrunta tara.
Oamenii care inteleg acest lucru vor ezita si mai mult sa-si asume aceasta responsabilitate. Sistemul bancar este doar un exemplu de domeniu in care problemele nesolutionate de-a lungul timpului au degenerat intr-o situatie de criza. Mai sunt si alte sectoare in care ne putem astepta la „dezastre” similare in viitorul apropiat. in ultimii 15 ani guvernarile au preferat sa faca schimbari cosmetice, in cel mai bun caz, in loc sa abordeze problemele in toata complexitatea lor si sa ofere solutii durabile. O guvernare responsabila ar trebui sa lase la o parte populismul, sa faca radiografia tuturor sectoarelor, sa prezinte situatia asa cum este, explicand riscurile care ne ameninta si argumentand necesitatea reformelor in toate domeniile. Bineinteles, o asemenea abordare si-o poate permite doar o guvernare credibila. Cum ajungem sa avem o asemenea guvernare in timp restrans, nu stiu.
DW: - Ati spus ca Moldova este un stat captiv. Cine tine acest stat in captivitate? Prin ce parghii? si cum ar putea scapa din aceasta captivitate.
M.S. - Statul este tinut in captivitate de politicienii care au impartit intre ei institutiile de drept si de reglementare. Nu stiu exact prin ce parghii controleaza acestia institutiile statului. Din auzite, se pare ca acest lucru se face prin santaj cu dosare, prin recompense materiale, promisiuni de functii etc. Institutiile statului vor putea fi scoase din captivitate doar atunci cand cei care le controleaza vor fi inlaturati de la putere. Dar atata timp cat aceste institutii sunt slabe, exista pericolul ca alti oligarhi sa incerce sa si le subordoneze in viitor. Este important ca in momentul in care se schimba puterea sa se insiste de la bun inceput pe reforme institutionale serioase, pe promovarea in functii a persoanelor profesioniste si integre si sa se faca investitii considerabile in consolidarea independentei si capacitatii acestor institutii. Pana atunci, exercitarea presiunii publice pentru inlocuirea conducerii acestor institutii controlate politic ofera o mica sansa de a „inflitra” in sistemul corupt oameni care ar pregati demolarea acestuia.
DW: Exista voci care spun ca demisia guvernatorului BNM Dorin Dragutan a fost parte a unui scenariu de zadarnicire a negocierilor cu FMI. Chiar si cei care i-au cerut anterior demisia cred asa. Dumneavoastra cum vi s-a parut aceasta demisie?
M.S: Eu am vazut aceasta demisie anuntata inainte de venirea misiunii FMI mai degraba ca pe o incercare de razbunare din partea guvernatorului. Dar chiar daca ramanea in functie, acest lucru nu ar fi salvat situatia. Misiunea FMI, care si-a incheiat vizita la Chisinau acum cateva zile, nu a avut mandat de negocieri pentru ca nici Guvernul, nici Banca Nationala nu au demonstrat suficient angajament fata de actiunile pe care le asteapta Fondul.
Cititi intregul interviu aici.
