Doar 21,49 la suta dintre alegatori au votat pentru instaurarea limbii ruse ca a doua limba oficiala, conform rezultatelor obtinute de la aproape doua treimi din centrele de vot. Rata participarii la vot a fost ridicata cu 69,23 la suta din alegatori. "Este o problema de identitate nationala, ceea ce explica de ce majoritatea oamenilor nu au considerat acest referendum ca un simplu joc politic si au participat în numar atât de mare", a declarat Ivars Ijabs, analist politic la Universitatea din Letonia.
Rata de participare a fost în special ridicata în capitala Riga (77 la suta) si în regiunile Vidzeme (72 la suta, în nord) si în Kurzeme (70 la suta, în vest) considerate ca bastioanele sentimentului national. În regiunea rusofona Letgale (est), la frontiera cu Rusia si Belarus, 60 la suta din alegatori au fost prezenti la urne.
Formata în special din fosti imigranti rusi din epoca sovietica, aceasta minoritate reprezinta aproximativ o treime din cei doua milioane de locuitori ai acestei tari baltice. Sustinatorii aprobarii referendumului vor sa puna capat a ceea ce ei considera ca discriminare fata de rusofoni.