Optimist, ministrul de finante Yanis Varoufakis s-a declarat convins ca un acord poate fi incheiat imediat dupa referendum, cand se va face auzita "vocea poporului".
Intre timp insa, o agentie importanta de evaluare financiara, Moody's, a scazut ratingul de tara al Greciei. Mai e doar o treapta pana la categoria "incapacitate de plata iminenta". Dar nervozitatea oamenilor creste odata cu cozile de la bancomatele, care nu elibereaza mai mult de 60 de euro pe zi.
CITITI in acest articol:
-â–ºStandard and Poor's: Economia greaca va scadea cu 20% in patru ani in cazul unul Grexit
-â–º Moody's: Grecii au scos 8 miliarde de euro din banci in ultimele doua saptamani
-â–º Presa din Grecia publica azi primul sondaj in care TABARA DA este CASTIGAROARE LA REFERENDUM
-â–ºYanis Varoufakis: Guvernul grec ar putea demisiona daca majoritatea grecilor va vota "da" la referendum
-â–º Haos in Grecia. Ce s-a intamplat pe 1 iulie, in prima zi dupa expirarea termenului de plata a datoriei catre FMI
-â–º FMI considera ca acordarea unei amanari a rambursarii transelor de credit, asa cum a solicitat Grecia, nu ar ajuta tarile confruntate cu nevoi de finantare
-
Cronologia evenimentelor, joi, 2 iulie 2015:
ora 15:25 Grecia nu este in masura sa tipareasca drahme deoarece "matritele au fost distruse", a declarat joi ministrul elen de Finante, Yanis Varoufakis, pe fondul cresterii speculatiilor ca dupa referendumul de la finele acestei saptamani Grecia ar putea fi fortata sa iasa din zona euro, transmite AFP.
"Nu avem capacitatea de a tipari drahme", a declarat Yanis Varoufakis pentru postul public de radio australian ABC. Potrivit lui Varoufakis, in 2000, cu un an inainte ca Grecia sa adere la zona euro, "una din masurile pe care a trebuit sa le luam a fost sa ne debarasam de toate matritele", in conformitate cu principiul de baza a blocului potrivit caruia "uniunea monetara este ireversibila".
"Ne-am distrus matritele, nu mai avem matrite cu care sa putem tipari drahme", a spus Varoufakis.
ora 15:15 Presedintele Greciei, Prokopis Pavlopoulos, si-a anulat vizita la Berlin programata pentru martea viitoare, au anuntat joi oficiali de la Berlin, relateaza agentia DPA. Motivele exacte ale anularii vizitei lui Pavlopoulos la Berlin, care urma sa aiba convorbiri cu presedintele Germaniei, Joachim Gauck, nu au fost precizate, informeaza Agerpres.
Potrivit agentiei elene de presa ANA, premierul grec, Alexis Tsipras, se va adresa vineri multimii in Piata Syntagma din Atena. Purtatorul de cuvant al guvernului grec, Gavriil Sakellaridis, citat de ANA, a estimat joi ca ''votul 'NU' la referendumul de duminica va redemara negocierile luni''.
ora 14.00 Economia greaca va scadea cu 20% in patru ani in cazul unul Grexit, arata un studiu realizat de Standard and Poor's si Oxford Economics, relateaza The Telegraph.
ora 13.00 Moody's a estimat ca in ultimele doua saptamani greci au scos din banci in jur de 8 miliarde de euro, relateaza The Telegraph.
ora 12.00 Cu trei zile inainte de referendum, presa din Grecia a prezentat primul sondaj in care tabara "DA" este castigatoare.
Un nou sondaj realizat de GPO si citat de Euro2day.gr arata ca 47% dintre greci ar vota "da" si 43% "nu" la referendumul din weekend privind aprobarea masurilor propuse de creditori pentru prelungirea programului de asistenta financiara pentru Grecia. Intrebarea care va fi adresata la referendumul programat duminica este urmatoarea: "Ar trebui acceptata propunerea formulata catre Eurogrup, pe 25 iunie, de Comisia Europeana, de Banca Centrala Europeana si de Fondul Monetar International? "Prima casuta pe buletinul de referendum va fi "nu", iar a doua "da".
Creditorii internationali cer Greciei reforma pensiilor, modificarea legislatiei muncii si reducerea deficitului bugetar. Miercuri, un alt sondaj, realizat de ProRata pentru ziarul Efimerida ton syntakton indica faptul ca proportia acelora care intentioneaza sa voteze "nu" este de 46%, în timp ce 37% dintre respondenti au afirmat ca vor vota "da". Presa internationala vorbeste in acest context despre o lupta stransa, la referendumul din weekend.
ora 11.00 Ministrul grec de finante Yanis Varoufakis a declarat joi pentru un post de radio australian ca guvernul de la Atena ar putea demisiona in caz ca majoritatea grecilor va vota la referendumul de duminica in favoarea propunerii de acord a creditorilor tarii, relateaza AFP.
“Am putea demisiona, dar o vom face in spirit de cooperare cu cei care vor prelua guvernarea dupa noi”, a declarat ministrul. “Credem ca verdictul poporului trebuie respectat”, a mai spus ministrul de finante, conform caruia “nimic nu s-a sfarsit” iar negocierile cu creditorii tarii vor fi reluate dupa referendum.“Nu sunt un prim-ministru care sa ramana in post fie ca ploua, fie ca e vant”, a afirmat anterior premierul stangii radicale Alexis Tsipras, intrebat in legatura cu eventuala sa demisie in cazul in care grecii vor vota majoritar in favoarea propunerii de acord a creditorilor de saptamana trecuta.Potrivit unui sondaj publicat miercuri in presa elena, aproape un grec din doi (46%) are intentia de a vota “nu” la referendum, dar proportia a scazut puternic dupa introducerea restrictiilor de miscare a capitalului, de la 57% in urma cu doua zile.
ora 09.45 Bancile si economia europeana sunt acum intr-o situatie mai buna decat in urma cu cinci ani si de aceea efectele crizei financiare din Grecia sunt reduse, a afirmat, joi, directorul general al grupului francez Societe Generale, Frederic Oudea, intr-un interviu acordat Bloomberg Television. "Oricare va fi evolutia la sfarsitul zilei, zona euro poate face fata. Situatia structurii bancilor, a expunerii la Grecia si la economia elena este total diferita fata de 2012, cand a izbucnit criza datoriilor", a apreciat oficialul SocGen.
De asemenea, decizia BCE de a achizitiona obligatiuni suverane in zona euro va limita orice propagare a efectelor crizei financiare din Grecia, a apreciat Oudea, adaugand ca orice acord intre Atena si creditorii sai va trebui sa tina cont de 'implementarea unor reforme semnificative'.
ora 07.00 Presedinta argentiniana Cristina Kirchner a comparat criza bugetara care afecteaza Grecia cu incapacitatea de plata in care s-a aflat tara sa in 2001 si a subliniat consecintele 'teribile' ale punerii in aplicare a politicilor de austeritate.
"Ceea ce traieste poporul grec este exact ceea ce noi, argentinienii, am trait in 2001: consecintele politicilor teribile, neoliberale, taierile permanente care conduc la mizerie, foame si somaj", a declarat Cristina Kirchner intr-un interviu difuzat de televiziunea publica argentiniana, conform Agerpres. "Astazi, 60% dintre tinerii greci nu au un loc de munca, 30% dintre cetatenii greci vor sta la lumina lumanarii pentru a reduce costul la electricitate, astazi in strada se afla oameni ale carora pensii au fost taiate. Cu exceptia cheltuielilor militare: FMI nu a cerut niciodata reducerea cheltuielilor militare", a mai spus ea.
Argentina s-a declarat in 2001 in incapacitate de plata, pentru o datorie privata de aproape 100 miliarde de dolari. Doua restructurari ale datoriei, in 2005 si 2010, au permis tarii sa beneficieze de o reducere din partea a 93% dintre creditorii privati. Un conflict persista insa intre Buenos Aires si detinatorii restului de 7% din datorie, in special fondurile Elliott Management si NML Capital, care au contestat in fata justitiei americane aceasta masura.
ora 06.30 Directoarea generala a Fondului Monetar International (FMI), Christine Lagarde, a estimat miercuri ca este necesar ''putin mai mult comportament matur'' in negocierile cu Grecia cu privire la continuarea programului de asistenta financiara internationala. ''Dat fiind nivelul de incertitudine si de confuzie, cred ca inca este necesar putin mai mult comportament matur'', a declarat sefa FMI intr-un interviu pentru canalul de televiziune CNN International.
In opinia sa, problema greaca trebuie sa fie solutionata intr-o maniera echitabila, pentru a nu le da celorlalte state membre ale FMI impresia ca Grecia beneficiaza de un ''tratament preferential''.
ora 06.00 FMI a estimat miercuri ca acordarea unei amanari a rambursarii transelor de credit, asa cum i-a solicitat Grecia, nu ar ajuta tarile confruntate cu nevoi de finantare imediate si cu probleme economice fundamentale. ''FMI a acordat amanari catorva tari cu venituri slabe, la cererea lor, dar in fiecare caz aceasta amanare nu a contribuit la depasirea nevoilor de finantare si a problemelor economice fundamentale'', a mentionat organizatia financiara internationala.
Atena a intrat oficial in incapacitate de plata fata de FMI, nereusind sa vireze o transa de 1,6 miliarde de dolari. Totusi, Grecia a depus, in extremis, o cerere de amanare a platilor asupra careia institutia internationala se va pronunta in urmatoarele saptamani, potrivit unei surse apropiate acestui dosar. ''In virtutea unei reguli in vigoare de mult timp, Fondul nu acorda amanari de plati. Scopul nostru este de a ajuta o tara sa-si rezolve problemele'', a adaugat FMI in comunicatul de presa consacrat situatiei de criza din Grecia.
Decizia finala ii revine Consiliului de administratie al FMI, ce reprezinta cele 188 de tari membre ale FMI si in care SUA si statele membre ale Uniunii Europene detin aproape 50% din voturi. Daca cererea Atenei va fi acceptata, Grecia nu ar mai fi considerata in incapacitate de plata fata de Fond si ar avea din nou acces la resursele acestuia, in conditiile in care tara incearca sa ajunga la un acord cu institutiile europene.
Prevazut in actul fondator al FMI, mecanismul folosit de Grecia nu a fost utilizat decat in doua ocazii, ambele in 1982, de catre Nicaragua si Guyana.
Haos in Grecia. Ce s-a intamplat pe 1 iulie, in prima zi dupa expirarea termenului de plata a datoriei catre FMI
Miercuri, 1 iulie, aproximativ 1.000 de sucursale bancare s-au deschis doar pentru a le permite acelor pensionari - care nu folosesc carduri - sa primeasca bani. Sute de varstnici s-au imbrancit, iar unii au lesinat.
Miercuri seara, premierul grec Alexis Tsipras a lansat un nou mesaj catre popor si a repetat ca va continua negocierile cu creditorii si dupa referendumul de duminica.
Alexis Tsipras, premierul Greciei: "NU nu semnifica o rupere de Europa, ci o reintoarcere la valorile europene. "Nu" inseamna o presiune puternica pentru un acord financiar viabil care va rezolva criza datoriilor."
Dar Tsipras nu a renuntat la atitudinea sfidatoare. S-a revoltat impotriva "santajului" la care, dupa parerea lui, sunt supusi Grecia si fiecare dintre cetatenii ei, si care ar fi dus la sufocarea bancilor grecesti.
Alexis Tsipras: "Ne-am batut toate aceste luni, ca sa protejam pensiiile. Masurile pe care ne-au cerut sa le acceptam, prin santaj, ar fi dus la micsorarea pensiilor si de aceea le-am refuzat. Iar acum ei se razbuna pe noi."
Premierul grec a negat ca ar avea un plan secret de scoatere a Greciei din Zona Euro, in cazul unui "nu" la referendum.
Alexis Tsipras, premierul Greciei: "Cei care spun asta sunt niste mincinosi."
Atena a venit cu noi propuneri, printr-o scrisoare adresata partenerilor din Zona Euro, in care sustinea ca accepta "aproape" toate masurile propuse, dar cu unele "conditii" - de exemplu mentinerea unui TVA scazut in insulele turistice. Spera, astfel, sa obtina un nou plan de ajutor financiar - 30 de miliarde de euro, in doi ani. Responsabilii Zonei Euro au exclus, insa, orice discutii inainte de rezultatul referendumul de duminica. In acest fel, s-au aliniat pozitiei ferme exprimate de Berlin.
Angela Merkel, cancelarul Germaniei: "Pozitia mea o stiti, nu mai am nimic de adaugat. Cred ca trebuie sa asteptam desfasurarea referendumului si, daca apar noi chestiuni, atunci le vom discuta."
Dar, a insistat Merkel, nu se cauta "un compromis cu orice pret".
Grecia tocmai a ratat rambursarea catre FMI a unei transe de 1,55 miliarde de euro, o suma mica comparatie cu cele 10 miliarde de euro pe care trebuie sa le achite, anul acesta, in iulie si august, catre Fondul Monetar si Banca Centrala Europeana.
Aristides Hatzis, profesor universitar: "Grecia s-a aflat intr-un proces de faliment, intr-un fel sau altul, in ultimii peste 5 ani. Acesta este insa cea mai grava intrare in incapacitate de plata, pentru ca este fata de FMI."
Grecia mai beneficiaza acum doar de ajutorul de urgenta dat de Banca Centrala Europeana institutiilor sale bancare, un ajutor mentinut, dar cu limita.