Vlad BATRINCEA, DEPUTAT PSRM: “Aceste miliarde fac parte din datoria publica si oamenii trebuie sa stie unde sunt acesti bani. Poporul a platit Krol 1 si Kroll 2 si dorim sa vina propcurorul general,sef CNA cati bani s-au recuperat, ce perspective sunt. Facem apel ca banii sa fie intorsi. Deseori sunt spuse cuvinte tari in afara tarii dar cand va intoarceti in tara nu spuneti.”
Batrincea s-a referit la vizita lui Andrian Candu la Washington, acolo unde presedintele Parlamentului a declarat in fata oficialilor straini ca 90 la suta din banii furati din sistemul bancar din Republica Moldova au fost identificati si urmeaza sa fie recuperati.
Pornind de la aceasta idee, socialistii au cerut astazi sa fie organizate audieri in plen, iar guvernatorul BNM, directorul CNA, Procurorul General si seful de la Procuratura Anticoruptie sa prezinte date in legatura cu procesul de recuperare a miliardului disparut.
De altfel, la mijlocul acestei primaveriComisia Economie a Legislativului a cerut guvernatorului BNM sa fie depersonalizata informatia din raportul Kroll si prezentata deputatilor pentru a fi facute corectari in legislatie.
Motivul era ca s-ar fi depistat anumite prevederi legislative care ar fi generat furtul miliardului. Stefan Creanga sustinea atunci ca nu este nevoie de numele celor implicati intrucat de ei se vor ocupa procurorii. Guvernatorul Sergiu Cioclea mentiona, in acele conditii, ca a solicitat permisiunea companiei strai ne de investigatie.
Stefan CREANGA, DEPUTAT GPPEM: “Comisia Economie in sedinta din primavara a solicitat BNM sa depersonalizeze raportul Kroll. Pana acum BNM nu executa decizia comisiei si sustin aceasta decizie. “
Cu 52 de voturi pentru, propunerea socialistilor a fost acceptata. Astfel, audierile sunt preconizate pentru joia viitoare, 4 octombrie. Compania Kroll a fost angajata de Guvern pentru a investiga frauda bancara, in urma careia 1 miliard de dolari a disparut din Banca de Economii, Banca Sociala si Unibank.
In decembrie, BNM a publicat o sinteza a raportului Kroll 2, iar in martie- cel final care a fost transmis organelor de ancheta. Documentul dezvaluie cum au fost furati banii, precum si tarile prin care acestia au circulat sau in care au ajuns. De asemenea sunt descrise schemele prin care 50 de companii din grupul Shor s-au imprumutat de la institutiile financiare precum si perioadele in care au fost acordate creditele.