Vezi mai jos nota:
La data de 26 septembrie, 2016, Guvernul si-a asumat raspunderea fata de proiectul de lege care prevede, în esenta, convertirea garantiilor acordate în anul 2014 si 2015 pentru creditele BNM pentru Banca de Economii, Banca Sociala si Unibank în datorie de stat[1] (a se vedea Hotarârea Guvernului nr. 1085 din 26 septembrie 2016 cu privire la angajarea raspunderii asupra proiectului de lege privind emisiunea obligatiunilor de stat în vederea executarii de catre Ministerul Finantelor a obligatiilor de plata derivate din garantiile de stat nr. 807 din 17 noiembrie 2014 si nr. 101 din 1 aprilie 2015 (în continuare Proiectul de lege din 26.09.2016 privind emisiunea obligatiunilor de stat în vederea executarii garantiilor Guvernului), Monitorul Oficial nr. 329-336 din 27 septembrie 2016).
La prima vedere, masura respectiva tine doar de executarea prevederilor legale[2] conform carora, daca beneficiarul creditelor nu va fi în stare sa întoarca datoria, aceasta va fi transpusa pe bugetul de stat. Astfel, în contextul falimentului celor 3 banci, garantia se transforma în datorie de stat, cu implicatiile fiscale corespunzatoare. Pe lânga executarea prevederilor legale, Guvernul a recurs la aceasta masura din alte doua considerente importante. În primul rând, pentru a evita o alta lovitura de imagine în rezultatul neonorarii obligatiunii de plata fata de BNM, fapt ce ar compromite si mersul negocierilor cu FMI privind un potential Memorandum de finantare. În al doilea rând, aceasta masura a asigurat protejarea independentei BNM, deoarece, daca Guvernul nu ar fi asigurat convertirea, fondul de rezerva al BNM ar fi devenit debitar, ceea ce, conform Legii BNM[3], ar obliga statul, în persoana Ministerul Finantelor, sa transfere suma restanta catre BNM.
Cu toate acestea, constientizând constrângerile existente, atât a Guvernului, cât si a BNM, atestam cel putin 6 probleme asociate cu natura si modul în care a fost luata aceasta decizie: lipsa de transparenta a procesului decizional, caracterul nedemocratic al adoptarii deciziei respective, decizia a fost luata pe fondul progreselor modeste în remedierea consecintelor fraudei bancare, convertire a garantiilor emise de Guvern în obligatiuni de stat comporta si un hazard moral sporit, rata efectiva a dobânzii de 5% asupra obligatiunilor emise pentru perioada de 25 de ani, nu are justificare economica si în ultima instanta, este un act de injustitie sociala evidenta.