Asa cum se anticipa, reuniunea ministrilor de interne din UE, la care Romania a fost reprezentata de Gabriel Oprea, s-a incheiat fara unanimitate in privinta cotelor obligatorii dorite de Franta si Germania. Intre timp, in Ungaria au intrat in vigoare masurile destinate sa puna capat intrarii ilegale a mii de refugiati si imigranti.
Reuniunea JAI de luni s-a incheiat cu decizia de a intari si extinde atributiile fortei europene de protectie a frontierelor si progrese in privinta amenajarii unor asa numite "hotspots" pentru refugiati, gestionate de UE in Grecia si Italia. UE doreste un asemenea centru si in Ungaria, dar Budapesta se opune. N-a existat insa un acord in privinta celui mai fierbinte subiect, impartirea concreta a refugiatilor.
Bernard Cazeneuve, ministrul francez de interne: "Cateva tari nu vor sa adere la acest proces de solidaritate. Europa nu e o uniune "a la carte".
Romania a fost reprezentata de ministrul Gabriel Oprea, care a repetat ca "Romania poate sa preia 1705 solicitanti de azil din Italia si Grecia si inca 80 de persoane din afara UE si nu e de acord cu impunerea unor cote obligatorii. Este extrem de important ca Uniunea sa ia masuri de triere pentru identificarea imigrantilor care nu se califica pentru obtinerea protectiei internationale".
Totusi, premierul Victor Ponta sugerase ca tara noastra ar putea accepta un compromis.
Victor Ponta, prim-ministrul Romaniei: "Daca putem sa primim mai multi, o sa primim mai multi. Problema e de capacitatea noastra logistica de a trata acei oameni ca pe niste oameni. Decizia se va lua la Consiliul European la care participa presedintele Iohannis".
Intre timp, Ungaria a inchis luni dupa-amiaza principalul punct de la frontiera cu Serbia prin care soseau refugiatii. Politisti calare si elicoptere completau dispozitivul menit sa descurajeze orice tentativa de intrare, pasibila de acum cu inchisoarea.
Erno Simon, purtatorul de cuvant al UNHCR: "Va trebui sa vedem cum va fi gestionata potentiala situatie de urgenta de partea cealalta a gardului".
Caci mii de refugiati traverseaza inca Macedonia si Serbia si s-ar putea aduna de-a lungul gardului. Pe de alta parte, valul de imigranti care a ajuns la frontiera cu Austria a atins ieri proportii fara precedent.
Gerald Coller, purtatorul de cuvant al politiei austriece: "Pentru moment, stim doar ca frontiera germana e inchisa. Trebuie sa ducem refugiatii in cladiri unde sa se afle in siguranta".
De altfel, sute de refugiati au continuat sa soseasca in Bavaria, in ciuda controalelor introduse la granita. Iar Guvernul german a precizat ca nu isi inchide frontierele pentru solicitantii de azil, dar vrea sa puna ordine in intregul proces.
In Mediterana, Uniunea vrea sa patruleze sistematic, probabil din octombrie si sa intoarca inapoi vasele cu imigranti care pleaca din Libia, Siria si poate si Turcia.
Pe continent, Ungaria inchide cu gard de sarma ghimpata frontiera cu Serbia si a mobilizat armata si politia. Nimeni nu va mai trece dupa bunul plac sau, daca incearca, va fi arestat. Austria trimite si ea cateva mii de soldati in sprijinul politiei la frontiere si, cireasa de pe tort, si Germania, a suspendat de fapt libera circulatie la granita.
Practic, acordul Schengen e suspendat temporar. Ce spera pentru viitorul apropiat, tarile Europei este sa stavileasca, pe de o parte afluxul imigrantilor, iar pe cei care deja sint pe continent sa-i trimita in mod controlat spre destinatiile pe care le va hotari Uniunea. Deocamdata insa nu e clar care vor fi aceste destinatii.
Inchiderea frontierei ungare ii va obliga pe refugiati sa se deplaseze pe campuri minate prin Croatia
Decizia autoritatilor ungare de a inchide frontiera cu Serbia ii va obliga pe imigranti sa se deplaseze pe teritoriul Croatiei, unde in calea lor s-ar putea afla campuri minate, potrivit versiunii electronice a ziarului sarb Blitz, citat de Agerpres.
Campurile minate sunt "mostenirea" razboaielor din Balcani din anii 1990. in pofida activitatilor de deminare care continua de multi ani, aceste campuri reprezinta pana la aceasta ora un pericol real in Croatia, precum si in Bosnia si Hertegovina. In Croatia, cea mai mare parte a zonelor periculoase se afla tocmai in partea de nord-est a tarii, nu departe de frontiera cu Serbia si Ungaria.
Potrivit publicatiei croate Dnevnik, Croatia este pregatita pentru sosirea de refugiati. Circa 6.000 de politisti controleaza frontiera, unde deocamdata nu au fost remarcate concentrari de oameni.
Tocmai din cauza pericolului pe care-l reprezinta aceste campuri minate, politia croata nu-i va lasa pe imigranti sa treaca in grupuri mari, cum a fost in alte tari. "Politia va inregistra fiecare om in parte, nu va exista o trecere in masa, cum a fost in alte tari", noteaza Dnevnik.