02.11.2015

DW: PLDM pastreaza suspansul. Cum s-ar simti PL intr-o alianta cu comunistii, sub patronajul PD?

Liberal-democratii nu participa la negocierile pentru formarea noii majoritati parlamentare. Ei au sugerat celor din Partidul Democrat, care au votat impreuna cu stanga pro-rusa pentru debarcarea guvernului, sa fie pregatiti " pentru orice scenariu - cu sau fara participarea PLDM la formarea noii aliante", scrie Deutsche Welle.
DW: PLDM pastreaza suspansul. Cum s-ar simti PL intr-o alianta cu comunistii, sub patronajul PD?





Duminica, PLDM si-a convocat activistii locali, pentru a se consulta cum sa procedeze in continuare. Acestia au exprimat opinii foarte diferite in privinta strategiei de mai departe a PLDM, iar decizia finala urmeaza sa o ia miercuri Consiliul politic national al formatiunii. „Odata ce democratii si-au asumat aceasta stare de haos, trebuie sa fie pregatiti, asa cum au declarat-o public, pentru orice scenariu, cu sau fara participarea PLDM la formarea aliantei. Nu mai vreau sa aud de democrati deloc acum”, a mentionat vicepresedintele PLDM, Valeriu Strelet. „Partidul Democrat demult nu mai este un partid pro-european. Ei au scenarii deja pregatite. De data aceasta nu ne vom mai lasa atrasi in capcana PD, iar PL este porta-voce a democratilor”, a mentionat, la randul ei, Maria Ciobanu, deputat PLDM, noteaza Deutsche Welle.

Maia Sandu, la carma PLDM?

Cu o zi inainte sa fie demis din functia de premier, Strelet a admis posibilitatea ca s-ar putea retrage in general din politica, iar pe acest fundal a aparut supozitia preluarii conducerii PLDM de catre ex-ministrul educatiei Maia Sandu, apreciata pentru reputatia sa ireprosabila. Strelet a declarat ca pana la finele anului va fi convocat congresul PLDM, la care va fi ales un nou presedinte. Mai mult, el a admis posibilitatea ca liderul PLDM Vlad Filat (arestat recent sub acuztia de implicare in devalizarea „Bancii de Economii”) sa fie exclus din partid, daca ii va fi dovedita vinovatia. Pe de alta parte, seful interimar al PLDM a mentionat ca in PLDM vor fi readusi „mai multi colegi care, in ultimii ani, s-au indepartat de formatiune”, fara a oferi, insa, nume. Iar unii analisti politici le-au sugerat PLDM-istilor sa inlocuiasca nu doar liderul formatiunii, ci si toti deputatii asupra carora planeaza suspiciuni de coruptie sau care pot fi santajati cu dosare de catre oligarhul din PD despre care se spune ca si-ar fi subordonat justitia.

„Campul politic autohton este compromis de la un capat la altul. Aproape intreaga flora si fauna din spatiul lui e pe cale de disparitie. Izvoarele au secat, recolta, ce parea odinioara promitatoare, s-a uscat”, conchide, in ultimul sau editorial, publicistul Petru Bogatu. Potrivit lui, „aparitia unor lideri tineri si neintinati, fara legaturi cu clanurile oligarhice de la Chisinau, este inevitabila. Astazi, ca si acum 8-10 ani, este momentul extrem de favorabil pentru afirmarea unor noi actori politici. Primii lastari, de altfel, incep sa rasara”. In opinia publicistului, protagonista cea mai vizibila a noii clase politice este Maia Sandu care e simpatizata de alegatorii scoliti si militanti - adica de segmentul societatii apt sa induca idei si sa provoace schimbari de mentalitate in mijlocul intregii populatii. „Iata de ce Maia Sandu are pentru moment cele mai reale sanse sa se posteze in fruntea fortelor politice pro-europene si pro-atlantiste. Trambulina pentru lansarea ei poate fi PLDM, un alt partid de dreapta, o emanatie politica a Platformei 'Demnitate si Adevar', o formatiune noua care ar asimila mai multe curente prooccidentale”, scrie Bogatu.

Anterior, intr-un interviu acordat pentru DW, Maia Sandu a declarat ca nu are bani pentru a construi un partid format din oameni cu trecut ireprosabil: „Constructia unui proiect politic nou, format din oameni cu trecut ireprosabil, care au curajul sa spuna lucrurilor pe nume si care au demonstrat un grad inalt de profesionalism, presupune costuri pe care nici eu, nici alti potentiali membri ai echipei nu ni le putem permite”, a mentionat Maia Sandu.

PD, unic centru de luare a deciziilor cu o cota de cel mult 15% din electorat

in opinia jurnalistului moldovean, Ion Terguta, „Partidul Democrat isi doreste un rol central sau poate unic in politica moldoveneasca”. El sustine ca o noua majoritate parlamentara „asa cum a gandit-o PD nu mai este posibila” si daca PLDM decide sa nu mai mearga la guvernare, „automat, PL este scos din joc sau este pus intr-o situatie extrem de dificila, pentru ca atunci PL-ul va trebui sa justifice de ce se afla intr-o alianta de guvernare impreuna cu Partidul Comunistilor”. si ex-premierul moldovean Ion Sturza este de parere ca viitoarea alianta de guvernare de la Chisinau, orice configuratie ar avea aceasta, va avea un singur centru de comanda si a sugerat ca „performanta” se datoreaza PD.

Analistul politic moldovean, Igor Botan, sustine ca demiterea guvernului Strelet de catre Parlament, pe data de 29 octombrie, a fost o reglare de conturi, iar analistul politic roman, Iulian Chifu, este convins ca prin demiterea guvernului „drumul pro-european al Republicii Moldova a primit o lovitura puternica, poate chiar mortala”, clasa politica de la Chisinau manifestand un comportament suicidar.

Europarlamentarul roman, Monica Macovei, a criticat comportamentul politicienilor moldoveni, acuzandu-i de iresponsabilitate si ca au pus in joc stabilitatea tarii. „Deputatii Partidului Democrat, parte a Aliantei pentru Integrare Europeana si a Guvernului, au votat, alaturi de comunisti si socialisti, pentru demiterea Guvernului, implicit pentru instabilitatea politica a Moldovei”, a constatat Monica Macovei. Ea a sugerat politicienilor sa instituie rapid un nou guvern pro-european, care sa asigure, totodata, independenta justitiei, sa nu mai „imparta politic functiile de conducere din justitie si procuratura si sa sustina o ofensiva anticoruptie impartiala, inclusiv la nivel politic”.La randul sau, europarlamentarul roman, Siegfried Muresan, a anticipat un scenariu trist si o instabilitatea economica inevitabila pentru Moldova - „stat care beneficiaza de cele mai multe facilitati din partea UE”: „Nu sunt ingrijorat de relatia dinamica dintre Moldova si UE. Sunt ingrijorat de semnalul pe care Moldova il da investitorilor, cum va reusi sa atraga investitorii, sa inmulteasca locurile de munca... Partidul Democrat din Moldova nu mai este un partid pro-european, orice-ar zice”, a conchis Siegfried Muresan.

Economia Moldovei, in regres de 15 luni

Intr-un raport lansat luni, economistii de la „Expert-Grup” atentioneaza ca intregul sistem democratic de guvernare din Republica Moldova este in prag de faliment, iar Executivul a ajuns „prizonierul aranjamentelor din afara cladirilor institutiilor de stat”. Potrivit expertilor, economia moldoveneasca isi continua recesiunea. Pentru 2015, expertii estimeaza o scadere a PIB cu 2,5% (conform scenariului pesimist), principalele canale prin care se propaga criza economica fiind sectorul bancar, exporturile (care scad deja 15 luni consecutiv) si scaderea dramatica a remitentelor. Potrivit „Expert-Grup”, reducerea consumului si criza economica contribuie la acumularea activelor toxice in sistem.

Ambasada SUA in Republica Moldova a difuzat o declaratie in legatura cu ultimele evenimente politice de la Chisinau in care mentioneaza ca intrigile fara sfarsit dintre elitele politice afecteaza imaginea Moldovei. „Ambasada Statelor Unite ale Americii indeamna toate partidele politice din Moldova sa inceapa sa actioneze in numele poporului Moldovei prin formarea rapida a unui guvern si prin conlucrarea pentru implementarea imediata a reformelor”.

Si coordonatorul politicii externe europene, Federica Mogherini, a difuzat o declaratie in care partidele din Moldova sunt indemnate sa formeze cat mai repede un guvern „nou si stabil” pentru ca „situatia actuala a Republicii Moldova este dificila, economic, social, politic”. Federica Mogherini mentioneaza ca noul guvern de la Chisinau va trebui sa lupte cu coruptia, sa rezolve criza bancara si, in acelasi timp, sa negocieze un acord cu Fondul Monetar International „crucial pentru a garanta stabilitatea macro-economica a tarii”.

Sursa: Deutsche Welle