Directorul IMAS, Doru Petruti, critica ultimul BOP din cauza neincluderii Partidului Nostru si PPEM: "Acest "minor" aspect poate influenta decisiv rezultatele"

Intr-o postare pe blogul sau, Petruti dezvolta intrebarea aparuta si dupa prezentarea rezultatelor sondajului realizat de IPP, de ce Partidul Nostru si PPEM nu au fost incluse ca si optiuni de raspuns.

--------------

"Un ”mic” detaliu a scapat sa fie mentionat de o mare parte a presei: conform declaratiei dlui. Arcadie Barbarosie (Director Executiv IPP) ”la sedinta juriului, cind am discutat sa includem cele doua partide (Partidul Nostru, Partidul Popular European din Moldova), nu erau inregistrate. Conform regulamentului, noi nu le putem include”. Asadar, s-a decis ca cele doua formatiuni sa nu apara in lista de optiuni oferite respondentilor. Acest ”minor” aspect trebuie sa stiti ca poate influenta decisiv rezultatele unui sondaj la capitolul scorul intentiilor de vot – avind in fata aceste denumiri de partide, scorul obtinut de ele ar fi putut fi dublu sau chiar mai ridicat.

 
Mai intii de toate, sa stiti ca este dreptul oricarui finantator si executant de sondaje sa introduca in lista de partide orice nume doreste, avind la baza orice criterii i se par relevante. De ce? Simplu. Finantatorul platesete si el vrea sa stie cum stau lucrurile pornind de la varianta X. Dar, daca datele sunt facute publice, este si dreptul celorlalti sa se intrebe de ce au facut in acel mod si nu in altul, daca nu cumva metodologia propusa are sau nu un impact asupra datelor rezultate.

 
Perioada de culegere a datelor sondajului BOP a fost 28 Martie – 7 Aprilie 2015, pe un esantion de 1104 persoane, marja de eroare ±2.8%, sondaj efectuat sub patronajul IPP, finantat de Fundatia Soros Moldova, iar culegerea de date a apartinut CBS-AXA.
  

Va invit la o analiza tehnica, cu elemente simple:

 
1.  Increderea in partidele politice – la pagina 43 a raportului si in baza de date a sondajului (variabilele C7_1 – C7_7) puteti gasi rezultatele la intrebarea ”Cita incredere aveti in urmatoarele partide politice?”.

Iata rezultatele:

Aceasta a fost o intrebare de ”tip baterie” in care, pentru fiecare partid in parte, respondentilor li s-a cerut sa dea un raspuns avind la dispozitie cele patru variante de raspuns. Dupa cum puteti observa, la aceasta intrebare, Partidul Nostru a fost inclus in lista de partide si, mai mult decit atit, el este clasat al doilea in clasament cu 24.4% nivel de incredere (Foarte multa + Oarecare incredere).
 

Pina acum, au fost 32 de valuri de masurare BOP. Intotdeauna partidele care au fost masurate la incredere au figurat si in lista de partide. Conform declaratiei dlui. Arcadie Barbarosie din cadrul conferintei de presa, pentru editia Aprilie 2015, Partidul Nostru nu a fost inclus in lista pe motivul mentionat in cadrul conferintei, desi, acelasi partid a fost inclus in lista de partide pentru care s-a masurat nivelul de incredere.
 

Intrebarile pe care le am sunt urmatoarele: care este ratiunea sociologica pentru decizia de a include Partidul Nostru in lista de partide la care se masoara nivelul de credibilitate, dar nu si in lista de partide unde se masoara intentia de vot? De ce acest val de masurare face o exceptie si exista diferente intre listele utilizate pentru a masura increderea si cea pentru masurarea intentiei de vot, in conditiile in care acesta nu este un sondaj efectuat in preajma alegerilor parlamentare?
 
 

2.  Succesiunea intrebarilor din chestionar – dupa intrebarea privind increderea in partidele politice a urmat ”Daca duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, Dvs. v-ati duce la vot?” si imediat dupa aceasta intrebarea privind intentia de vot. Aici li s-a oferit respondentilor o lista de partide pentru a spune cu cine ar vota. Unui respondent ii ia mai putin de 30 de secunde sa treaca de la intrebarea privind increderea in partide pina la intrebarea privind intentia de vot. Hai sa fie un minut.
 
 

3.  Coerenta (validitatea) raspunsurilor – la intrebarea privind intentia de vot, conform acestui sondaj, 64 respondenti au mentionat ca ar vota cu Partidul Nostru, fara ca aceasta denumire sa o fi gasit in lista. Asadar, acesti 64 de respondenti au insistat, ca pe linga denumirile partidelor de pe lista, operatorul sa treaca in chestionar denumirea Partidul Nostru.

 
Sa ii analizam un pic pe acesti 64 de respondenti:

Mai intii, trebuie sa spunem ca in Rep. Moldova (si nu numai) nu ne putem astepta la o coerenta extraordinara a respondentilor, dar sa stiti ca ea in linii mari exista. Putem avea si cazuri de persoane care sa spuna nu am deloc incredere in nici un partid si la intentia de vot sa desemneze totusi un partid. Pina la urma, chiar daca este un votant dezamagit, el trebuie totusi sa aleaga pe cineva cind merge la vot.
 

Sa analizam raspunsurile celor 7 repondenti care au declarat ca ”Nu am deloc incredere” in Partidul Nostru, dar l-au mentionat spontan la capitolul intentie de vot:

Dar putem avea oare si situatia in care operatorul noteaza ca respondentul nu a auzit de Partidul Nostru atunci cind l-a intrebat despre nivelul de incredere, iar la nici 30-60 de secunde, acelasi respondent sa spuna ca va vota cu Partidul Nostru, fara macar sa aiba posibilitatea de a avea aceasta denumire de partid in lista din fata lui?

 
Intrebarile pe care le am sunt urmatoarele: cum pot fi explicate lucrurile de mai sus – greseli de operator, lipsa verificarilor ulterioare, neglijente in prelucrarea bazei de date sau modificari ilicite ale bazei de date?

4.  Reprezentativitatea – doar ca un ultim detaliu, ce poate ar trebui intotdeauna discutat primul, vizeaza structura socio-demografica a esantioanelor BOP. Pe scurt, e vorba despre reprezentativitatea acestui sondaj. Sa luam doar o singura variabila: virsta. Conform bazei de date, au fost intervievate 33.2% persoane de 60 de ani si mai mult, in conditiile in care, conform BNS, ponderea acestor persoane este de 19.57%. In aceste conditii, rezultatele fara indoiala sunt ”trase” si mai mult catre polul negativ deoarece persoanele in etate au in general venituri foarte scazute si nemultumiri foarte mari.

 
Sunt diverse motive care pot determina obtinerea unui esantion cu o structura deplasata fata de statisticile oficiale: persoanele active, mai tinere, sunt mai greu de gasit acasa de catre operatori; e mai ieftin sa intervievezi pe cine gasesti acasa si, de obicei, acestia sunt batrinii; rata de participare la sondaje este mai ridicata in rindul batrinilor; migratia persoanelor mai tinere la munca peste hotare; subfinantarea sondajului etc.

 
Companiile socilogice detin metode pentru a tine cit de cit sub control aceste situatii si de a obtine esantioane cu o structura mai rezonabila, de exemplu, cu 23%-27% persoane de 60 de ani si peste, cam tot atiti citi se prezinta ca pondere si la vot. Dar la 33% batrini intervievati cred ca trebuie sa ne punem o intrebare serioasa privind reprezentativitatea esantionului furnizat de BOP, iar apoi sa ne intrebam daca merita sa analizam si sa comentam un sondaj nereprezentativ?

 
Punctul meu de vedere pe marginea BOP l-am exprimat si pe pagina de Facebook. Reiau aici principalele elemente:

-  Pentru decizia de a nu include Partidul Patria si Partidul lui Iurie Leanca nu gasesc absolut nici o justificare de natura sociologica. Rolul unui sondaj este de a estima cu o acuratete cit mai ridicata curentele de opinie existente. Cu atit mai mult cu cit vorbeam despre un sondaj care nu a fost efectuat in preajma alegerilor.

-  Rezultatele spontane inregistrate in sondaj pentru cele doua partide care nu au fost incluse in lista data respondentilor (Partidul Nostru – 6.5% si Partidul lui Iurie Leanca – 6.2%), precum si nivelul de incredere masurat pentru Partidul Nostru (24.4%, pe locul 2), arata clar ca a fost o decizie metodologica gresita. Scorurile celor doua partide au fost grav afectate de aceasta decizie, procentele obtinute spontan de fiecare din cele doua partide depasesc cu mult marja statistica de eroare.

-  Legat de deciziile metodologice, parerea mea este ca, fie pornesc de la ideea ca acele curente de opinie exista si le masor cum se cuvine (incluzind si acele partide in lista pentru a beneficia de conditii similare cu celelalte partide), fie le exclud din start pe motivul x, y sau z si atunci nici nu inregistrez astfel de raspunsuri. Altfel, riscul de a genera rezultate care nu estimeaza bine realitatea, este cred destul de ridicat.
 

Sunt curios daca vor fi oferite explicatii din partea realizatorilor si finantatorilor acestui sondaj si daca, de ce nu, mass media va incerca sa afle mai mult decit lucrurile oferite aici de o analiza secundara de date. Sa nu uitam de rolul mare pe care l-a avut Fundatia Soros si Institutul de Politici Publice (IPP) in dezvoltarea pietei de cercetare la inceputul anilor 2000.", se spune in articol. 

IPP inca nu a venit cu o reactie.