Majorarea investitiilor straine, punct permanent prezent in agenda politica, se bucura de tot mai putina atentie. Fiind declarat obiectiv cheie, investitiile pierd din valoare in comparatie cu problemele actuale cu care se confrunta cetatenii Republicii Moldova.
Realitatea investitionala in Republica Moldova este obscura. De ce? "Pentru ca climatul este nefavorabil pentru investitii, atat mari, cat si mici", explica Valeriu Prohnitchi, directorul de programe al Centrului Analitic Independent Expert-Grup.
Investitorii mari sunt sceptici datorita coruptiei omniprezente din sistem, a incertitudinilor politice si a eventualelor riscuri la adresa proprietatii private. Investitorii mici in special sunt ingrijorati de costurile mari de finantare a investitiilor, anume de dobanzile mari, de presiunea administrativa exagerata, inclusiv cauzata de multiplele verificari abuzive din partea organelor de control. Un alt factor, care-i sperie in egala masura si pe unii, si pe altii, este instabilitatea fiscala si regulatorie.
Incertitudinea evolutiei conflictului din Estul Ucrainei creeaza un fundal de agravare a situatiei economice, iar prezenta conflictelor interne este si mai daunatoare pentru dezvoltarea mediului de afaceri. "Daca anumite neintelegeri intre Chisinau si Comrat pot fi rezolvate in mod civilizat, in limitele legii, privind statutul special al UTA Gagauzia si al Constitutiei, atunci in ceea ce priveste conflictul cu Transnistria - el are un mare impact negativ asupra climatului investitional, deoarece amplifica riscurile de tara si majoreaza costurile de finantare internationala pentru Republica Moldova", a comentat Valeriu Prohnitchi pentru DW.
Incredere pierduta
In afara de instabilitatea politica prelungita trebuie sa tinem cont si de conflictele elitare care n-au cum sa nu-i deranjeze pe investitorii straini, spune expertul.
"In ultimii ani am fost martorii unei serii de precedente, cand politicienii au incercat sa instituie ‘tutela’ asupra unor companii straine, s-au orchestrat preluari corporative ostile si aceasta s-a soldat cu scandaluri majore care au stirbit din bruma de incredere fata de Moldova", a mentionat Valeriu Prohnitchi.
Investitii prin scheme dubioase
Daca in ultimii cinci ani in R. Moldova au aparut companii noi cu capital strain din Romania, Italia, Turcia, atunci Federatia Rusa, care pana in 2006 a fost cel mai mare investitor al Moldovei, in prezent nu intra nici macar in componenta a 4-5 parteneri investitionali, spune expertul economic Roman Chirca.
”Acest lucru se intampla, posibil, datorita faptului ca acele entitati care sunt de origine din Federatia Rusa investesc prin firme offshore si nu se declara ca fiind de origine ruseasca. Pe de alta parte, aceste persoane chiar prin diferite scheme dubioase obtin anumite active fara a face careva investitii in aceste afaceri, mai degraba aici vedem un trafic de coruptie politica care se exprima in posedarea acestor active", explica expertul.
Exemple sunt multe – de la cazul concesionarii Aeroportului International Chisinau pana la modul in care "Vnesheconombank” (VEB), o corporatie de stat ruseasca, a detinut circa 20% din activele Bancii de Economii a Moldovei(BEM), procurand actiuni la o valoare nominala de 5 lei, cand in realitate valoarea activelor nete era de minimum 35-40 de lei.
Asteptarile investitionale
Conform rapoartelor si analizelor financiare facute de Institulul Economiei de Piata, asteptarile investitionale pentru anul 2016 sunt de natura negativa. Pe langa micsorarea ritmului de integrare europeana si existenta unei coalitii guvernamentale extrem de fragile, criza din sectorul bancar a scumpit costurile invesitiilor si a dus la amanarea marilor proiecte care erau planificate pentru anii 2015-2016. Fata de 2014 toti acesti factori trezesc mai curand ingrijorari la investitori. Dupa scandalul de la BEM multi din ei nu considera Republica Moldova ca un potential loc pentru investitii.
"Din pacate Moldova nici nu s-a dezvoltat pe cale investitionala, a fost mai degraba o paradigma de dezvoltare bazata pe import si pe mijloacele care vin din partea migrantilor. De altfel nu se observa o amplificare a ritmului reformelor, nu exista claritate si convingerea de a aduce aceste reforme pana la capat, ceea ce provoaca critici din partea principalilor parteneri de dezvoltare, cum ar fi Fondul Monetar International, Uniunea Europeana si Statele Unite ale Americii", a conchis Roman Chirca.
Exceptii exista
Totusi, nu toti sunt dezamagiti de potentialul Republicii Moldova. Pe 16 octombrie 2015, fostul presedintele al Parlamentului si ex-ambasador al RM in Germania, Igor Corman a facut oficial declaratia privind plecarea sa din politica pentru a se implica intr-un proiect investitional strain. in acest fel, democratul a renuntat la functia de deputat si isi face debutul in activitatea antreprenoriala.
«Incep un nou capitol in viata. Ma dedic in modul cel mai direct domeniului respectiv. Il vom dezvolta in urmatorii ani, acest pas presupune si renuntarea la activitatea de deputat”, a declarat Corman de la tribuna Parlamentului.
Asemenea proiecte vor avea rezonanta si vor atrage investitii majore straine in economia moldoveneasca, doar atunci cand si sistemul politic va fi unul stabil, iar controlul asupra coruptiei si dezvoltarii sistemului financiar va fi unul eficient si nu superficial.