Judecatorii Inaltei Curti au respins sesizarea, calificand-o ca inadmisibila.
Ieri, socialistii au contestat la Curtea Constitutionala desemnarea lui Pavel Filip la functia prim-ministru. Potrivit deputatilor PSRM, acesta trebuia sa fie desemnat pe 14 ianuarie, pentru ca sa aiba la dispozitie 15 zile pentru consultari.
Mai mult, spun socialistii, majoritatea parlamentara trebuia formata in Parlament, iar tentativa de votare a lui Ion Sturza nu a fost consumata.
Decizia Curtii Constitutionale este definitiva si nu poate fi supusa nici unei cai de atac.
Comunicatul integral al CC:
"La 19 ianuarie 2016, Curtea Constitutionala a adoptat decizia de inadmisibilitate a sesizarii pentru controlul constitutionalitatii a trei decrete ale Presedintelui Republicii Moldova: privind desemnarea dlui Ion Paduraru în calitate de candidat pentru functia de Prim-ministru (1), privind revocarea acestui decret (2) si privind desemnarea dlui Pavel Filip în calitate de candidat pentru functia de Prim-ministru (3) [Sesizarea nr. 1a/2016].
Circumstantele cauzei
La originea cauzei se afla sesizarea depusa la Curtea Constitutionala, la 18 ianuarie 2016, de catre deputatii Igor Dodon, Vladimir Å¢urcan, Corneliu Furculita, Vlad Batrîncea, Adrian Lebedinschi.
Autorii sesizarii au solicitat anularea decretelor Presedintelui Republicii Moldova privind desemnarea candidatului pentru functia de Prim-ministru, în temeiul motivelor care pot fi rezumate dupa cum urmeaza:
1) Parlamentul nu s-a exprimat prin vot privind învestirea/respingerea Guvernului Sturza, la sedinta Parlamentului nefiind întrunite cerintele de cvorum, aceasta tentativa de formare a Guvernului nefiind astfel epuizata;
2) majoritatea parlamentara nu a fost constituita regulamentar;
3) decretele sunt neconstitutionale deoarece au fost emise în ultimele 15 zile ale termenului de 3 luni;
4) Presedintele a aplicat duble standarde de integritate la desemnarea/refuzul desemnarii candidatilor pentru functia de Prim-ministru;
5) Neconsultarea fractiunii parlamentare a PSRM.
Sesizarea a fost examinata de catre Curtea Constitutionala, în urmatoarea componenta:
Dl Alexandru TÄ‚NASE, presedinte,
Dl Aurel BÄ‚IESU,
Dl Igor DOLEA,
Dl Victor POPA, judecatori
Concluziile Curtii
Examinând în prealabil sesizarea, sub aspectul admisibilitatii, Curtea a retinut ca prerogativa cu care a fost învestita prin articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constitutie presupune stabilirea corelatiei dintre normele/actele contestate si textul Constitutiei, tinând cont de principiul suprematiei acesteia.
Curtea a retinut ca, în speta, sesizarea vizeaza, în esenta, încalcari ale procedurii prevazute de Constitutie si Regulamentul Parlamentului.
1) Parlamentul nu s-a exprimat prin vot privind învestirea/refuzul Guvernului Sturza, la sedinta Parlamentului nefiind întrunite cerintele de cvorum, aceasta tentativa de formare a Guvernului nefiind epuizata
Curtea a retinut ca neîntrunirea cerintei de cvorum pentru sedinta Parlamentului din 4 ianuarie 2015 s-a produs anume datorita blocarii deliberate a sedintei Parlamentului de catre fractiunea PSRM, prin absenta deputatilor acestei fractiuni, fiind astfel rezultatul exclusiv al actiunilor sale.
Urmând jurisprudenta sa anterioara, Curtea a retinut ca termenul de 15 zile, prevazut de Constitutie pentru a cere votul de învestitura Parlamentului, este unul limita pentru efectuarea tuturor procedurilor de formare a Guvernului. Astfel, indiferent daca Parlamentul s-a exprimat sau nu prin vot expres, tentativa de formare a Guvernului este considerata epuizata la expirarea acestui termen.
Prin urmare, în cadrul procedurilor de formare a Guvernului, neacordarea votului de încredere de catre Parlament în interiorul termenului de 15 zile de la desemnare, indiferent de motivele pentru care nu s-a produs, are semnificatia esuarii tentativei de formare a Guvernului.
Astfel, în conformitate cu atributiile sale constitutionale, Presedintele urma sa desemneze din nou un candidat pentru functia de Prim-ministru.
2) Majoritatea parlamentara nu a fost constituita regulamentar
Curtea a reamintit ca prin Hotarârea Curtii Constitutionale nr. 32 din 29 decembrie 2015, a adoptat o Adresa prin care a solicitat Parlamentului sa reglementeze expres conceptul de formalizare a majoritatii parlamentare în scopul sustinerii unei anumite candidaturi pentru functia de Prim-ministru si a procedurii de notificare a Presedintelui în aceasta privinta. Din însasi continutul Hotarârii si Adresei emise este absolut evident ca în speta este vorba de o situatie diferita decât cea reglementata de Regulamentul Parlamentului, care se refera nemijlocit la configuratia Parlamentului imediat dupa alegeri, si nu la reconfigurarile ulterioare.
În contextul viciilor de procedura invocate de autorii sesizarii la constituirea majoritatii parlamentare, Curtea a reamintit ca a statuat în jurisprudenta sa anterioara ca, potrivit articolului 68 din Constitutie, orice mandat imperativ este nul. Caracterul neimperativ al mandatului include dreptul deputatului de a vota independent de fractiunea/partidul din care face parte. Astfel, modul de asociere a deputatilor pentru sustinerea unui guvern poate depasi cadrul fractiunilor constituite imediat dupa alegeri.
3) Decretele sunt neconstitutionale deoarece au fost emise în ultimele 15 zile ale termenului de 3 luni (cu o întârziere de o zi)
Urmând jurisprudenta sa anterioara, Curtea reitereaza ca termenul de 15 zile este unul limitativ pentru candidat în vederea solicitarii votului de învestitura, si nu pentru Presedinte, în vederea desemnarii candidatului. Aceasta nu exclude dreptul pentru candidat de a solicita votul de învestitura înainte de expirarea termenului limita de 15 zile.
Astfel, nerespectarea de catre Presedinte a acestui termen nu poate afecta valabilitatea Decretului de desemnare a candidatului, cu atât mai mult ca în speta este vorba de micsorarea acestui termen cu o singura zi si nu afecteaza substanta procedurilor de învestire a noului Guvern. În acest context, Curtea a retinut ca 14 zile este un termen suficient pentru candidatul desemnat pentru a solicita votul de învestitura a Guvernului.
De asemenea, Curtea a relevat ca desemnarea candidatului Filip s-a efectuat cu acordul acestuia, fapt care presupune si acceptul implicit pentru aceasta limitare de o zi.
Urmând jurisprudenta sa anterioara, Curtea a retinut ca, în sensul articolului 98 din Constitutie, în interiorul termenului de 3 luni, inclusiv în ultimele 15 zile, Presedintele si Parlamentul nu sunt limitati în privinta numarului tentativelor de formare a Guvernului.
4) Presedintele a aplicat duble standarde de integritate la desemnarea/refuzul desemnarii candidatilor pentru functia de Prim-ministru;
În esenta, autorii sesizarii invoca faptul ca dl Pavel Filip a facut parte dintr-un Guvern demis prin motiune de cenzura pe motive de coruptie.
În acest context, Curtea reaminteste ca anterior s-a pronuntat asupra unei pretentii similare prin Decizia de inadmisibilitate nr. 10 din 18 noiembrie 2014. Astfel, Curtea a subliniat distinctia care urmeaza a fi operata între raspunderea personala pe care o poarta un Prim-ministru pentru Guvernul pe care îl conduce în raport cu ceilalti membri ai Guvernului.
Astfel, urmând jurisprudenta sa anterioara, Curtea a retinut ca demiterea prin motiune de cenzura nu presupune pentru membrii Guvernului demis imposibilitatea automata de a exercita o functie de demnitate publica.
5) Neconsultarea fractiunii parlamentare a PSRM
Curtea a retinut ca în aceasta parte, sesizarea este repetitiva, deoarece s-a pronuntat anterior asupra acestui aspect prin Hotarârea nr. 32 din 29 decembrie 2015.
Aditional, având în vedere faptul ca fractiunea PSRM si-a anuntat public refuzul de a participa la consultarile cu Presedintele Republicii Moldova în vederea formarii Guvernului, în aceasta parte sesizarea este abuziva.
Concluzii
Cu referire la pretinsele încalcari invocate în speta, Curtea a constatat ca autorii sesizarii nu au argumentat incidenta normelor constitutionale asupra actelor contestate.
Totodata, Curtea a mentionat ca sesizarea depusa este abuziva, deoarece fractiunea PSRM a refuzat sa participe la formarea Guvernului si, anume datorita absentei membrilor fractiunii PSRM, a contribuit la lipsa cvorumului în Parlament la sedinta pe care îsi întemeiaza pretentiile si la esuarea tentativei de învestire a Guvernului Sturza.
Pentru rationamentele aratate, Curtea a conchis ca sesizarea este vadit nefondata, formulata abuziv si argumentata defectuos, motive pentru care a decis sa o respinga ca fiind inadmisibila.
Decizia Curtii
Pornind de la argumentele invocate mai sus, în conformitate cu prevederile articolelor 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constitutionala, articolelor 61 alin.(3) si 64 din Codul jurisdictiei constitutionale, Curtea Constitutionala a respins sesizarea ca fiind vadit nefondata.
Decizia Curtii Constitutionale este definitiva, nu poate fi supusa nici unei cai de atac, intra în vigoare la data adoptarii si se publica în Monitorul Oficial al Republicii Moldova".
Sursa foto: moldovanews.md