Potrivit ZF.RO, marti si miercuri sefi de state si de guverne din 16 tari din Europa Centrala si de Est s-au intalnit cu oficiali de cel mai înalt rang din China. A fost a patra astfel de întalnire, dar pentru prima data ea a avut loc în China, nu în Europa. A fost, de asemenea, pentru prima data cand Beijingul s-a concentrat doar pe Europa de Est, scrie Frank Sieren, corespondent de peste 20 de ani al Deutsche Welle în China.
China si 16 state europene au lansat in 2012 o platforma economica, decizie care a suparat Comisia Europeana deoarece a fost luata fara a fi consultata. Beijingul insista ca va face afaceri cu state suverane atat timp cat acestea o doresc si nu o face pentru a sfida Bruxellesul. Iar aceste state suverane au tot interesul sa se angajeze în afaceri cu China. Relatia pe care China a dezvolat-o cu Europa Centrala si de Est este cunoscuta ca 16-1 (China), iar în prezent în proiect s-au angajat mai multe state est-europene decat tari central-europene.
Participantii au lansat proiecte comune, au parafat angajamente si profita de peste trei ani de oportunitatile pe care si le ofera reciproc.În domeniul energetic, China a dat Romaniei un împrumut de un miliard de dolari pentru construirea unei noi termocentrale pe carbune. În urma cu cateva zile Nuclearelectrica si China General Nuclear Power Corporation au semnat memorandumul de întelegere pentru constructia unitatilor 3 si 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda.
China ajuta, de asemenea, la construirea unei termocentrale în Serbia, o tara cu 7,2 milioane de locuitori care înca nu si-a revenit complet dupa razboi. Anul trecut, tot acolo a fost inaugurat primul pod construit de China în Europa. La începutul acestui an, Beijingul a semnat un acord pentru modernizarea a 370 de kilometri de cale ferata pe ruta Belgrad-Budapesta. Ministrul maghiar al afacerilor externe Péter Szijjártó a semnat zilele trecute cu presedintele Comisiei Nationale Chineze pentru Dezvoltare si Reforma acordul interguvernamental pentru modernizarea liniei Belgrad-Budapesta. Proiectul va fi finantat în proportie de 85% cu împrumuturi chinezesti. Modernizarea va permite trenurilor sa circule cu viteze de 160 de kilometri pe ora.
În Macedonia, construirea a doua segmente de autostrada care costa 580 de milioane de euro va fi finantata de o banca din China. Se pare ca importanta pentru Beijing este extinderea retelelor de infrastructura, extinderea rutelor comerciale nu doar în interiorul Europei de Est, ci si a celor care fac legatura între aceasta regiune si China. De peste doua luni exista zboruri directe între Praga si Beijing. Primele conexiuni directe feroviare între Polonia si China au fost lansate în 2013. Un container are nevoie acum de 15 zile pentru a ajunge din orasul chinezesc Chengdu în Lodz, al treilea oras ca marime din Polonia. Polonezii se plang însa ca deocamdata traficul se face intr-un singur sens, dinspre China spre Polonia.
Toate acestea sunt proiecte pentru care Bruxellesul pare ca nu are nici timp nici bani, un gol pe care Beijingul îl umple si îl exploateaza din plin. În 2010, comertul dintre China si ECE s-a situat la aproape 44 de miliarde de dolari. Anul trecut, schimburile au ajuns la 61 de miliarde de dolari.
Aceste proiecte se potrivesc cu unul dintre cele mai importante demersuri de politica externa ale Chinei, deschiderea si batatorirea unui nou Drum al Matasii care sa lege China si Europa. Beijingul intentioneaza sa investeasca 40 de miliarde de dolari în prima faza, iar pentru a-si atinge acest scop a lansat Asian Infrastructure Investment Bank (AIIB), care are un capital de 100 de miliarde de dolari. Germania si mai multe state mari occidentale sunt membri fondatori.
Formula este simpla: cu cat este mai buna infrastructura în cele 16 state, cu atat va fi mai mare succesul noului Drum al Matasii. Miliardele de dolari ale Beijingului sunt tentante si a aparut deja competitia pentru ele în Europa de Est. Presedintele polonez Andrzej Duda ar vrea ca tara sa sa devina un fel de centru logistic pe aceasta ruta. Startul a fost dat deja prin linia feroviara Chengdu-Lodz. Cand ministrul de externe al Chinei a vizitat regiunea luna trecuta, nu doar Polonia, ci si Cehia si Bulgaria si-au aratat interesul de a juca un rol important în dezvoltarea Drumului Matasii.
Pentru a atrage banii Chinei, Ungaria iese din cercul clasic al comertului si infrastructurii. Budapesta pregateste o emisiune de obligatiuni suveranei denominate în renminbi, scrie Portfolio.hu. Acordul în acest sens a fost semnat tot zilele trecute de premierul maghiar Viktor Orbán si presedintele Bancii Chinei Tian Guoli. Ungaria devine astfel prima tara est-europeana care emite obligatiuni în renminbi. Emisiunea va fi pregatita în colaborare cu aceasta banca. Banca Chinei (Bank of China - BOC) si-a deschis un birou regional la Budapesta în 2014, iar Banca Populara a Chinei a ales recent subsidiara din Budapesta a BOC pentru a fi centru de clearing pentru tranzactii în moneda chineza. Budapesta spera ca printr-o astfel de emisiune sa atraga mai multi investitori din Asia.