Profitul bancilor a crescut cu 55%
Astfel, cele 11 banci din sector au reusit in anul 2015 o majorare a profitului agregat cu 55% pina la valoarea de 1,44 miliarde lei. Daca pe partea de cheltuieli evolutiile nu au fost extrem de spectaculoase, cea mai semnificatica crestere survenind in dreptul Cheltuielilor aferente dobanzilor (+25,7%), urmare a majorarii dobanzilor la depozitele atrase, partea cu sursele de venituri ale bancilor releva evolutii mult mai interesante.
Rezultatele aferente primului trimestru arata ca bancile aurohtone au reusit mentinerea nivelului de profitabilitate de anul trecut, insa cu un “motor” de crestere diferit. Daca anul trecut profitul bancar a fost realizar sub amprenta deprecierii monedei nationate si volatilitatii sporite a ratei de schimb, in primul trimestru a prins contur semnificativ un alt centru de profit – veniturile din Valorile Mobiliare de Stat.
De ce bancile percep clientii sub forma de gaj
Or, bancile locale prefera in continuare sa isi perceapa clientii in primul rand sub forma de gaj si abia apoi ca idee de afacere, iar relansarea creditarii o vad mai degraba dupa imbunatatirea conditiilor economice, in timp ce agentii economici in cele mai multe cazuri au nevoie de resurse si suport din partea institutiilor financiare in situatiile de criza.
Este de mentionat faptul ca la scaderea creditarii si limitarea accesului la finante a contribuit aditional si lipsa de transparenta din actionariatul bancilor, care a dus atat la blocarea unor finantari externe ce urmau a fi valorificate prin sectorul bancar, dar si la excluderea celor mai mari banci din unele proiecte aflate in derulare, Filiera Vinului fiind un exemplu elocvent.
In acelasi sir se inscrie si decizia Bancii Mondiale de a nu mai oferi suport financiar Moldovei tocmai din cauza riscurilor ca banii ar putea fi pierduti prin sectorul bancar. Aceste riscuri nu au fost eliminate deocamdata, a accentuat directorul de tara a Bancii Mondiale: “Desi sectorul bancar pare a fi mai stabil decat a fost, guvernanta din sector ramane a fi defectuoasa, prin urmare exista riscul fraudelor ulterioare”.
Bancile mai periculoase decat armatele
In ultima perioada Banca Nationala a efectuat 3 reduceri succesive a ratei de baza, care la moment a ajuns la 15% in speranta de a relaxa politica monetara si respectiv de a facilita accesul la resurse creditare mai ieftine. Totodata, prin aceste masuri se urmareste si ieftinirea costurilor cu care se imprumuta la moment statul prin mecanisme VMS.
In pofida acestor actiuni, sectorul bancar, ca si economie reala are nevoie strigenta de reluarea liniilor de finantare externa ieftina. Pentru ca acest lucru sa se produca Guvernul trebuie sa efectueze si sa nu mai mimeze reformele, iar un Acord cu FMI ar fi dovada practica a asumarii unui minim de reforme, care trebie sa includa in agenda obligatoriu si transparentizarea actionariatului bancilor.
Thomas Jefferson, unul dintre primii presedinti americani afirma ca: “Institutiile bancare sunt mai periculoase decat armatele mobilizate”.
De acest adevar parca ne-am convins cu totii dupa frauda bancara si efectele ei. Totusi trebuie sa constatam ca de mai bine de un an de zile de la furtul de proportii legislatia asa si nu a fost modificata corespunzator pentru a preveni alte fraude, iar cele mai mari trei banci deja de aproape un an, se tot afla sub supravegherea speciala a BNM.