CRONOLOGIA EVENIMENTELOR DE LUNI, 21 SEPTEMBRIE 2015
Angela Merkel: Germania NU poate rezolva problemele sociale ale lumii
Angela Merkel le-a cerut inca o data liderilor UE sa-si asume responsabilitatea in aceasta criza. Cancelarul german a vorbit duminica in cadrul unei reuniuni cu sindicalistii. "Germania este dispusa de ajute. Insa nu este doar o provocare germana, ci una a Europei. Europa trebuie sa actioneza unita, sa-si asume responsabilitatea. Germania nu poate duce singura aceasta sarcina", a declarat Angela Merkel. "Suntem o tara mare. Suntem o tara puternica. Nu este insa realistic sa credem ca Germania poate rezolva problemele sociale ale lumii", a completat cancelarul german, relateaza The Guardian.
Austria a inceput sa respinga migrantii la granita; Viena ii indeamna sa ceara azil in statele balcanice
Cu autobuze sau cu trenuri, dar si pe jos, mii de migranti isi continua marsul periculos catre Occident. Cel putin 13 refugiati, inclusiv copii, au murit in Mediterana, dupa ce ambarcatiunea in care se aflau s-a lovit de un feribot, in apropiere de coasta turca. Alti 26 sunt dati disparuti, in urma unui naufragiu aproape de insula Lesbos, a precizat paza de coasta greaca. Secretarul de stat american John Kerry a anuntat ca Statele Unite vor sa primeasca anul viitor 85.000 de refugiati, si apoi 100.000, in 2017.
Sute de imigranti s-au adunat in oraselul croat, de granita, Harmica. Toti spera sa poata intra in Slovenia. Dar sunt putine autobuze care sa-i preia, iar familiile cu copii au prioritate. Unii refugiati asteapta la frontiera slovena deja de patru-cinci zile si sunt furiosi ca scutierii le stau in cale. In gara croata Tovarnik, in apropierea frontierei cu Serbia, mii de imigranti se inghesuie in trenurile care ii duc spre frontiera cu Ungaria. Iar din Serbia vin in continuare refugiati. Autoritatile de la Zagreb au contabilizat 25.000, incepand de miercuri. Si nu s-a terminat, a avertizat ministerul croat de interne.
Sute de imigranti traverseaza granita maghiara in apropierea localitatii Zakany. Politistii maghiari i-au asteptat, dar nu pentru a incerca sa-i opreasca. I-au ghidat pana la gara, unde era un tren special. Postul de frontiera ungaro-sarb de la Roszke s-a redeschis duminica, la cativa kilometri de locul unde, miercurea trecuta, au avut loc ciocniri intre scutierii maghiari si migranti. In ciuda declaratiilor ostile si a barierei metalice hulita de toata lumea, Budapesta a inceput - fara comentarii - sa transporte mii de imigranti mai departe spre frontierea austriaca. Imigrantii sunt dusi in doua centre de inregistrare unguresti, situate in apropierea frontierei austriece. Apoi sunt lasati sa meraga spre granita cu Austria.
Cu toate acestea duminica, Austria a inceput sa respinga intrarea pe teritoriul ei a migrantilor din Orientul Mijlociu veniti dinspre Slovenia, miscare ce survine dupa ce ministrul austriac de interne a declarat ca nu are nicio simpatie fata de refugiatii care nu cer azil in tarile balcanice si incearca sa ajunga in statele mai bogate, a transmis agentia DPA, citata de Agerpres. In Austria au sosit in acest weekend circa 13.000 de migranti, dintre care circa 12.300 dinspre Ungaria si ceilalti dinspre Slovenia. Intrebat de ce numai la frontiera slovena exista migranti returnati, purtatorul de cuvant citat a raspuns ca autoritatile ungare refuza sa preia inapoi astfel de migranti.
Criza refugiatilor in Europa risca sa creeze o generatie de copii apatrizi Criza refugiatilor in Europa risca sa creeze o noua generatie de copii apatrizi daca tarile nu inlatura lacunele din legislatia lor nationala, au avertizat luni experti, relateaza agentia Reuters. Avertismentul intervine in timp ce Reteaua europeana a programului pentru apatrizi (ENS) a lansat o campanie pentru a opri cresterea de copii apatrizi in Europa, unde aproximativ 600.000 de persoane nu au cetatenie. Copiilor apatrizi le sunt refuzate drepturile fundamentale de care se bucura cei mai multi oameni, fiind vulnerabili la exploatare. Ei traiesc de multe ori in saracie, fara acces la educatie si servicii medicale. Un raport ENS, care analizeaza legislatia nationala in 47 de tari europene, afirma ca legile gresite si procedurile de inregistrare a nasterii fac ca mii de copii sa creasca apatrizi pe continent, noteaza Reuters.
Raportul subliniaza de asemenea ingrijorarea asupra riscului de copii apatrizi nascuti in exil de refugiati sirieni. "Copii inca se nasc apatrizi in Europa din mai multe motive, dar criza actuala a migratiei subliniaza urgenta pentru tarile europene de a-si reforma legislatia nationala si procedurile de inregistrare a nasterii pentru a se asigura ca niciun copil nu va ramane apatrid", declara coautoarea raportului Laura van Waas. Peste 470.000 de refugiati si migranti din Orientul Mijlociu, Africa si Asia au ajuns in Europa in acest an. In jur de jumatate se crede ca sunt refugiati din razboiul sirian. Van Waas a spus ca documentele de identificare ale multor familii s-au pierdut sau au fost distruse in timpul razboiului, exacerband provocarile in inregistrarea nasterilor de copii nascuti in exil, in special in tarile vecine Siriei. Problemele sunt agravate in cazuri in care tatal este absent sau a fost ucis pentru ca legile discriminatorii siriene nu dau dreptul mamelor sa-si treaca cetatenia copiilor lor. Se estimeaza ca aproximativ 60.000 de copii s-au nascut deja in exil in tara membra a Consiliului Europei Turcia, care a primit aproximativ 2 milioane de refugiati sirieni. ENS face apel la toate tarile din Europa sa inlature lacunele pentru ca orice copil nascut pe teritoriul lor sa poata dobandi cetatenie si sa nu ramana apatrid.
Francois Hollade: Nicio tara "nu poate fi scutita de obligatia" primirii refugiatilor
Presedintele francez Francois Hollande a declarat duminica la Tanger ca nicio tara europeana "nu poate fi scutita de obligatia" primirii "refugiatilor in cadrul dreptului de azil", intr-o conferinta de presa la incheierea vizitei sale in Maroc, informeaza AFP. In legatura cu repartizarea "refugiatilor in cadrul dreptului de azil, aceasta repartizare trebuie sa fie in toate tarile europene, nimeni nu poate fi scutit de obligatie sau atunci nu mai apartinem aceluiasi intreg bazat pe valori si principii", a spus Hollande.
Seful statului francez s-a exprimat cu trei zile inaintea unui summit european extraordinar ce trebuie sa decida miercuri la Bruxelles repartizarea in solidaritate a 120.000 de refugiati in statele membre. Hollande a amintit de asemenea ca el "doreste impreuna cu cancelarul (german) Angela Merkel ca acest mecanism (de repartizare) sa fie obligatoriu", dar unele tari "il refuza".
El a spus ca a cerut ministrului sau de interne Bernard Cazeneuve sa apere acest mecanism la intalnirea cu omologii sai europeni marti, inaintea summitului. Miercuri la Bruxelles, cele 28 de state membre ale UE trebuie in mod special sa cada de acord asupra repartizarii a 120.000 de refugiati propusa de Comisia Europeana pentru a reduce presiunea asupra Italiei, Greciei si Ungariei confruntate cu un aflux fara precedent de solicitanti de azil.
O majoritate dintre cele 28 de state sunt favorabile acestei masuri de urgenta, dar mai multe tari se opun ferm acestui plan dintre care Ungaria, Polonia, Slovacia si Republica Ceha.
Premierul polonez: Polonia va accepta doar un numar "simbolic" de refugiati Polonia va accepta doar un numar "simbolic" de refugiati, a declarat duminica prim-ministrul Ewa Kopacz, ceea ce inseamna mult mai putin decat peste 80.000 de ceceni pe care i-a luat in anii 1990, noteaza agentia Reuters. Intr-un anunt facut inaintea unui summit extraordinar al Uniunii Europene planificat pentru miercuri pentru a aborda criza migratiei, Kopacz a reafirmat ca Polonia va accepta numai refugiati si nu imigranti economici. "Pot spune astazi ca nu vor fi aici prea multi dintre ei. Categoric mult mai putini decat in anii '90 cand Polonia a acceptat peste 80.000 de refugiati din Cecenia", a declarat Kopacz la televiziunea publica. "Numarul de refugiati pe care i-am lua este simbolic, constituind o mica parte din intreg", a precizat ea. Kopacz a declarat la inceputul acestei luni ca Polonia ia in considerare cresterea numarului de migranti pe care ii va accepta de la cifra anuntata initial de 2.000, aminteste Reuters.
Presedintele Macedoniei: Am fost lasati sa ne descurcam singuri cu problema migratiei; UE a uitat de Balcani Macedonia este acuzata pentru situatia migrantilor, desi acestia intra aici de pe teritoriul Uniunii Europene, a afirmat presedintele macedonean Gjorge Ivanov, care a deplans faptul ca tara sa a fost lasata singura in aceasta problema si ca europenii au uitat de Balcani. "Principala ruta a migrantilor trece prin Macedonia. Cheltuim un milion de euro pe luna pentru a-i ajuta pe acestia si 800.000 de euro pentru fortele de politie suplimentare. Problema noastra rezulta din evenimente care se intampla in UE - migrantii sosesc in Macedonia de pe teritoriul Uniunii, deoarece nimeni nu-si protejeaza granitele", a spus presedintele Ivanov intr-un interviu acordat cotidianului polonez Gazeta Wyborcza si preluat de agentia MIA.
Presedintele macedonean a subliniat ca tara sa actioneaza umanitar si le permite migrantilor tranzitul. "Migrantii sosesc in Macedonia din Grecia, care deja a primit peste 450 de milioane de euro de la UE. Noi am primit doar 90.000 de euro pana acum", a declarat Ivanov.
El a mai spus ca lasa de dorit cooperarea intre institutiile macedonene si cele ale Uniunii Europene, in special ale Greciei. "Am avut deja un caz in care autoritatile elene au transportat 15.000 de migranti la granita noastra. A trebuit sa instituim stare de urgenta si sa trimitem trupe militare pentru a tine situatia sub control, in conditiile in care in orasul de frontiera Gevgelija numarul de migranti era deja cat numarul de localnici. A rezultat un protest al migrantilor care au aruncat cu pietre in fortele de politie, iar politistii au fost nevoiti sa actioneze. Macedonia a fost acuzata pentru aceasta situatie, chiar daca acesti oameni veneau de pe teritoriul UE. Din pacate, Uniunea Europeana a uitat de Balcani. Am fost lasati sa ne descurcam singuri cu aceasta problema", a relatat presedintele macedonean.
Referitor la perspectiva europeana a tarii sale, presedintele Ivanov a spus ca, in pofida recomandarii Comisiei Europene, Macedonia este inca blocata din cauza disputei cu Grecia asupra denumirii tarii. "Cand Grecia s-a opus invitatiei de aderare la NATO in 2008, am deschis un proces la Curtea Internationala de Justitie, care a stabilit ca veto-ul a fost ilegal. Cu toate acestea, nimeni nu a respectat aceasta sentinta. Secretarul general al NATO a spus atunci ca decizia Curtii nu este obligatorie pentru Alianta. Frustrarea in randurile populatiei este enorma. Oamenii au vazut ca in timp ce alte tari faceau progrese, Macedonia statea pe loc. Acesta este unul dintre motivele pentru care o data la doi ani avem criza politica", a explicat presedintele Macedoniei.
Sursa foto: Agerpres