"In cele doua decenii care s-au scurs de la nasterea R. Moldova, nu a aparut nimeni care sa poata pretinde la rolul de autoritate morala incontestabila in societate. A existat unul, Grigore Vieru, dar zborul lui a fost frânt de un bloc de beton de lânga Ialoveni, iar in timpul vietii a fost asasinat moral de o haita de ticalosi platiti de Voronin…", sustine editorialistul, mentionand ca "astazi, nu exista nicio personalitate, unanim acceptata de intreaga societate - cel care-i dorit de moldovenii români, nu-i acceptat de moldovenii rusi. Si viceversa."
Constantin Tanase scrie ca "totul a fost politizat, pâna si corurile pasarilor calatoare din crâng se formeaza pe principii politice si geopolitice - in functie de tara in care au iernat. De peste 20 de ani, nu mai contenesc bataliile, de peste 20 de ani, fel de fel de „partide” si „curente” tin societatea moldoveana pe baricade: comunisti, frontisti, interfrontisti, socialisti, agrarieni, pefedisti, pepecedisti, peceremisti, sneguristi, sanghelisti, lucinschisti, voroninisti, roschisti, diacovisti, pelisti, peledemisti filatisti... in aceste doua decenii, prin fata noastra s-a perindat o galerie intreaga de personalitati politice, din care insa nici una nu a devenit prorocul de care duce lipsa noua tarisoara: Snegur, Druc, Mosanu, Sangheli, Lucinschi, Sturza, Matei, Rosca, Andronic, Pavlicenco, Ciubuc, Voronin, Braghis, Tarlev, Greceanâi, Filat, Lupu, Ghimpu. Unii au reusit sa-si pastreze un minim de respect si onorabilitate, altii (si exemplu mai elocvent decât Rosca nu exista) s-au prabusit moral, devenind nume de ocara si dispret public."
"Putem continua cu o lista lunga de nume sonore de scriitori, ziaristi, compozitori, presedinti de concerne, academii, curti (de conturi sau constitutionale), ministri etc., dar nu vom da de un proroc. Sa fim atenti: toti care s-au implicat intr-un mod mai activ in politica au fost murdariti, cu metoda - cu aceeasi metoda: in anii ’90, ca sa fie demolata imaginea cuiva, se spunea despre el ca e „securist”, „kaghebist”, mai apoi ca-i „omul Moscovei”, iar in ultimii doi ani - ca-i „mafiot” si „omul lui Plahotniuc”. Campion la proba de etichetare ramâne a fi „crestin-democratul” Iuri Ivanici Rosca. Daca cineva va avea curiozitatea sa faca lista celor murdariti de Rosca timp de doua decenii, va intelege mai bine de ce R. Moldova a ramas fara repere morale unanim acceptate… La moldoveni politica-i murdara si i-a murdarit pe toti. Nu avem nici un nume moral, nici o constiinta, nici un reper - totul a fost terfelit si zoit, in asa fel ca, atunci când societatea va avea nevoie de un model, sa nu-l aiba. si nu-l are. Comunistii sovietici stiau sa creeze „modele” - eroi ai muncii socialiste, fruntasi in productie, laureati ai premiilor Lenin si de Stat s.a.m.d. Când partidul ajungea la ananghie si avea nevoie sa manipuleze societatea, ii scotea pe acestia la televizor. Astazi nu ai pe cine scoate - toti au fost demonizati si discreditati. Astazi laureatii distinctiilor de stat ai R. Moldova sunt denigrati si fluierati de acei care nu au primit distinctiile respective", mai scrie Constantin Tanase.
"Ne plângem ca nu avem valori, dar când le avem - le denigram si le contestam vehement, pâna acestea mor. O valoare autentica se simte inconfortabil in R. Moldova. In aceasta tara se simt bine nulitatile, ticalosii platiti, asasinii morali ai intelectualilor de valoare. Nu numai la nivel de elite, dar si la nivelul muritorilor de rând se intâmpla aceleasi lucruri: ne macina boala invidiei, mergem la biserica pentru a plati preotului sa se roage ca sa moara capra vecinului, avem vocatia negarii, demonizarii, discreditarii, blamarii, demolarii...", conchide editorialistul.
SURSA: Timpul