Acesta a declarat in cadrul primei sedinte a unei comisii formate din deputati de la Chisinau si Comrat ca aceasta cota ar fi necesara pentru a oferi siguranta ca gagauzii sunt reprezentanti in Parlamentul de la Chisinau. 'Noi vrem sa avem o cota permanenta. Nu este de ajuns ca sa participam pe listele de partid. Noi vrem o garantie clara ca sa avem cinci deputati in conformitate cu aceasta cota', potrivit lui Constantinov.
Presedintele Parlamentului Igor Corman a evitat sa comenteze aceasta solicitare, accentuand ca nu doreste politizarea discutiilor in cadrul comisiei nou-formate care are drept scop de a examina in ce masura legislatia nationala este in concordanta cu privire la legea care se refera la statutul special al Gagauziei.
Comisia respectiva a fost creata in urma unor disensiuni dintre Chisinau si Comrat, mai ales in contextul a doua referendumuri declarate ilegale de justitie, defasurate la 2 februarie, la care populatia din regiune s-a pronuntat in favoarea dreptului la autodeterminare si a aderarii Republicii Moldova la Uniunea vamala Rusia-Belarus-Kazahstan.
Unitatea Teritorial Autonoma Gagauz Yeri are o populatie de circa 150.000 persoane (aproximativ 4% din populatia Republicii Moldova, fara regiunea transnistreana), dintre care peste 80% sunt gagauzi (populatie ortodoxa, de origine turca). La inceputul anilor '90 ai secolului trecut, in regiune a existat o miscare separatista, care la un moment dat a anuntat si independenta regiunii, nerecunoscuta insa. In 1994, a fost recunoscut prin lege statutul de regiune autonoma. Gagauzia are propriul guvern (comitetul executiv) si parlament (adunarea populara) si este condusa de un bascan (guvernator), care este seful puterii executive. In regiune se vorbesc trei limbi oficiale — in primul rand rusa, apoi gagauza si, aproape deloc, romana.