Începând din luna martie, Rusia a redus investiţiile în obligaţiuni de stat americane cu 81 de miliarde de dolari, reprezetând 84% din investiţia sa în datoria guvernului SUA.
Aceasta vânzare rapida ar fi dus la o creştere pe termen scurt a randamentelor Trezoreriei SUA care a speriat piaţa. În luna aprilie, randamentele titlurilor pe termen de 10 ani au depaşit 3%, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani.
Acţiunile Rusiei au declanşat speculaţii cu privire la motivaţiile Moscovei. Şefa Bancii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, a anunţat ca Banca centrala realizeaza o „politica de diversificare a rezervelor, având în vedere riscurile economice şi geopolitice“.
O alta teorie ar fi o încercare de razbunare a Rusiei pentru sancţiunile dure impuse de SUA asupra producatorului de aluminiu Rusal.
O alta ipoteza este aceea ca Moscova s-a temut de noi sancţiuni din partea guvernului american care ar putea face ca investiţia în datoria SUA sa fie îngheţata sau confiscata.
Decizia Rusiei nu este însa vazuta în termeni alarmişti de specialişti. Nu exista temeri legate de un impact pe termen lung iar vânzarea de catre ruşi nu a lovit în abilitatea SUA de a împrumuta bani, explica CNN.
Impactul limitat al acţiunilor Rusiei este logic. Moscova nu era printre creditorii importanţi ai SUA: China este.
La cel mai înalt nivel, în noiembrie 2017, cu 105,7 miliarde de dolari, Moscova a ocupat locul 15, în topul celor mai mari deţinatori straini de datorie americana. China deţine 1,2 trilioane de dolari, cam de 10 ori cât Rusia.
”Nu este alarmant” a spus Guy LeBas, strateg-sef în cadrul Janney Capital. Şi Eugene Chausovsky, analist Stratfor pentru Europa şi fosta URSS susţina ca mutarea Rusiei ”nu are un impact important”. ”Daca China ar face aşa ceva, consecinţele ar fi cu totul altele.” a mai precizat acesta.
Sursa: CNN
