"Cel de al treilea mandat la presedintie al lui Putin nu va fi o parada aclamata pe un mare bulevard, (ci) va fi un exercitiu de echilibrism pe o sârma, cu un risc de cadere în orice moment", apreciaza cotidianul austriac "Die Presse".
Tot în Austria, publicatia Kurier face trimitere la primavara araba, afirmând ca "daca Putin crede ca poate rezolva toate aceste îndemnuri la schimbare prin tragere de timp, ar putea avea parte de o primavara rusa".
În opinia Index.hu, cea mai importanta publicatie ungara online, Putin are de-acum doua optiuni, si anume "sa lanseze un dialog cu opozitia sau sa devina si mai dur", în timp ce Nepszabadsag (centru stânga), principalul cotidian din tara, subliniaza ca, daca "duminica îi apartine lui Putin, opozitia ar vrea noi alegeri prezidentiale în doi ani".
Potrivit El Pais, cel mai important cotidian spaniol, "dupa succesul sau, Putin nu a dat dovada de spiritul generos si integrator pe care functia de presedinte al Rusiei ar trebui sa îl reprezinte. În loc sa îsi coopteze opozantii cu scopul sa actioneze împreuna pentru binele tari, el a preferat sa continue sa îi trateze ca pe inamici ai statului".
El Mundo(centru dreapta), cel de al doilea cel mai important cotidian din tara, nu preconizeaza o evolutie majora, apreciind ca, pentru Putin, "inviolabilitatea suveranitatii tarii este mult mai importanta decât introducerea democratiei cu orice pret. Tocmai din acest motiv Occidentul nu întelege Rusia, iar Putin de îndoieste ca aceasta ar fi o problema".
În Italia, La Stampa (moderat), cotidianul grupului Fiat, apreciaza într-un editorial ca "tarul este obligat sa nu se schimbe". "Vladimir III, între îndoieli si imposibilitatea schimbarii: el nu poate ignora strada, dar este legat de apetitul fata de nomenclatura".
În opinia Corriere della Sera, cel mai important cotidian din tara, "Europa trebuie sa dialogheze cu Putin", chiar daca "nu stim daca Putin va fi capabil sa se transforme într-un «reformist curajos» aflat în masura sa înteleaga actuala «dorinta de schimbare»"din societatea rusa.
La Londra, The Guardianapreciaza ca "Vladimir Putin intra în epoca sa brejnevista: el a încetat sa fie doar un lider ales, angajându-se, în schimb, pe calea unei presedintii pe viata".
La polul opus, Financial Times apreciaza ca, odata cu manifestatiile recente, "scena politica, (aflata) timp de 12 ani în adormire, se trezeste" si ca "scrutinul de ieri (duminica) marcheaza mai degraba începutul a ceea ce va fi, dupa toate probabilitatile, ultimul sau mandat de sase ani. Începutul sfârsitului erei Putin".
În Franta, Le Figaro (conservator) este, de asemenea, de parere ca "usurinta victoriei nu poate ascunde slabirea celui care, de la începutul secolului, vrea sa încarneze «verticala puterii» în Rusia".
Iar în opinia publicatiei conservatoare germane Die Welt alegerile prezidentiale ar putea marca, în mod paradoxal, "începutul sfârsitului sistemului Putin", deoarece "Rusia are în prezent ceea ce nu a avut niciodata: o clasa de mijloc, care vrea sa fie luata în serios si care s-a saturat de coruptia omniprezenta".
Însa potrivit Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), "speranta ca Putin ar putea sa înceapa, în sfârsit, sa concretizeze reformele democratice pe care le-a lasat de o parte în ultimii 12 ani este naiva". "Este mai mult decât discutabil faptul ca Putin este cel mai bun (om politic) în vederea depasirii provocarilor carora Rusia trebuie sa le faca fata", apreciaza cotidianul liberal.
În opinia Süddeutsche Zeitung, "Vladimir Putin a aratat în mod clar ca se poate câstiga si pierde în acelasi timp", publicatia întrebându-se "ce înseamna acest succes care este însotit de peste 2.000 de plângeri, îndoieli si proteste".
Problema fraudelor, denuntate de opozitia rusa, revine în numeroase alte ziare. "Alegerile au fost marcate de proteste si ne asteptam ca agitatia sa creasca în zilele urmatoare", avertizeaza publicatia daneza Information.
Ziarul portughez Diario de Noticias subliniaza, sub titlul "«tarul» Putin se întoarce la Kremlin", ca " el nu a scapat de acuzatiile de frauda electorala".
Concurentul sau, Publico, releva de asemenea ca daca "Putin câstiga din primul tur, manifestatiile (opozitiei) se reiau astazi (luni)".
În opinia cotidianului de stânga olandez Volkskrant, o "armata de zeci de mii de observatori, unica în istoria rusa, au constatat nenumarate operatiuni frauduloase, care pot submina legitimitatea celui de al treilea mandat al lui Putin".
"O suta de ruble pentru un vot", denunta, la rândul sau, într-un reportaj, NRC Next, editia de dimineata a cotidianului economic NRC Handelsblad.
În Belgia, De Standaard titreaza "Putin triumfa în pofida plângerilor de frauda", în timp ce, în opinia celor de la De Morgen "Putin a fost ales presedinte în pofida dovezilor unei fraude masive".
Le Soir consacra o pagina întreaga alegerilor prezidentiale din Rusia, sub titlul "Cu cei care iau urma înselatoriilor", în timp ce pentru jurnalistii de la La Libre Belgique "ambianta în sectiile de votare (...) nu s-a schimbat din epoca fostei URSS, când 99,99% dintre alegatori erau obligati sa se prezinte la urne pentru a vota pentru un singur candidat (...)".