Potrivit lui Gurin, Shor a cooperat cu anchetatorii, altfel s-ar fi taraganat ancheta. Omul de afaceri l-ar fi denuntat pe fostul premier Procuraturii Generale, si devine astfel martor principal in dosarul de la BEM si ar putea beneficia de clauza privind „protectia martorilor”. Gurin nu exclude ca Shor ar purta si el o anumita, vina si anunta ca acesta “va fi tras la raspundere pentru administrarea frauduloasa a bancii.”
In 2014 au fost introduse in Codul Penal unele prevederi privind gestiunea defectuoasa sau frauduloasa a bancii. Potrivit unei legi adoptate in timpul mandatului de premier al lui Iurie Leanca, gestiunea defectuoasa sau frauduloasa a unei banci se pedepseste cu amenda in marime de la 400 la 800 unitati conventionale sau cu inchisoare de pina la 1 an.
Prin urmare, in cazul in care Shor este gasit vinovat pentru crimele pentru Procurorul General ar planifica sa il judece, omul de afaceri risca cel mult un an de inchisoare sau o amenda intre 8 si 16 mii de lei.
Potrivit centrului analitic Expert Grup, furtul miliardului a fost posibil din cauza ineficientei mijloacelor de penalizare a persoanelor cu functii-cheie din cele trei banci implicate, printre care si BEM, unde Shor a fost presedinte al Consiuliului de Administratie. Analistii de la Expert Grup notau in mai 2015 ca “penalitatile ramân destul de blânde in raport cu magnitudinea delapidarilor care pot avea loc.”
Portivit depozitiillor lui Shor, Vlad Filat ar fi pretins bunuri si mijloace banesti in valoare de peste 190 de milioane de dolari de la Shor, pentru a determina functionarii publici din Guvern, dar si din alte structuri de stat, sa ia decizii si sa adopte acte normative necesare asigurarii emisiei suplimentare de actiuni de la BEM, fara participarea statului, fapt ce a generat diminuarea pachetului de actiuni a statului pâna la 33,3%, plus o actiune si preluarea controlului asupra BEM de catre Ilan Shor.
