In acelasi timp, rezultatele auditului realizat de institutia europeana arata ca banii au fost utilizati cu deficiente si nu au generat schimarile scontate pentru imbunatatirea nivelului de trai al populatiei R. Moldova, iar unul dintre factorii de baza este „lipsa vointei politice”. Concluziile rezuma ca Comisia Europeana trebuia sa fie mult mai stricta atunci cand evalua respectarea conditiilor de catre guvernarea de la Chisinau, iar acordarea unor fonduri suplimentare ca stimulent nu a fost justificata pe deplin.
Republica Moldova este in continuare cea mai saraca tara din Europa. De la dobandirea independentei, populatia sa a scazut in principal din cauza ratei reduse a natalitatii, precum si a ratei ridicate de migratie a fortei de munca, iar remiterile de bani au ajuns sa joace un rol important in viata economica si sociala a tarii, constata Curtea.
Referitor la situatia din sectorul bancar, Comisia a stabilit ca pana la momentul auditului, desfasurat intre martie 2015-februarie 2016, „ancheta penala privind frauda bancara nu avansase foarte mult si nu fusese elaborata nicio strategie pentru recuperarea banilor”.
