Pe parcursul ultimului an, nivelul de executare al recomandarilor CC nu a suferit schimbari esentiale, fiind in usoara scadere (cu 3,5%) fata de anul 2013. Acest lucru se datoreaza in special nivelului scazut de executare al recomandarilor de catre Autoritatile Publice Locale. Principala piedica in implementarea acestor recomandari este lipsa personalului calificat si capacitatea scazuta a administratiei publice locale de a genera solutii la problemele identificate, la fel ca si complexitatea recomandarilor formulate in rapoartele de audit, sau timpul insuficient alocat pentru realizarea cestora. Aceste probleme sunt similare si in cazul celorlalte domenii auditate (sector IT, mediu, sanatate publica, subventionare agricola), rezultand intr-o lipsa de viziune de dezvoltare a acestor institutii publice si o lipsa a directiilor de investitii, noteaza Expert-Grup.
Pe langa lipsa personalului calificat la institutiile auditate, exista si problema fluctuatiei cadrelor la Curtea de Conturi. Angela Pascaru, membrul Curtii de Conturi, a declarat in cadrul evenimentului: „Avem in institutia noastra un grad fluctuatie a cadrelor nepermis de inalt. Este foarte dificil pentru noi sa instruim un angajat timp de doi ani sa efectueze auditul institutiilor publice, pentru ca mai apoi acesta sa plece la un loc de munca mai bine platit, iar noi trebuie sa repetam acest proces de instruire prea des”, a conchis doamna Pascaru.
In acelasi timp, unul din principalele progrese in executarea recomandarilor CC se observa la capitolul executarii recomandarilor ce tin de cadrul operational al activitatii institutiilor auditate (elaborarea regulamentelor interne, stabilirea mecanismelor de control intern, adaptarea practicilor existente la aquis-ul bunelor practici etc.), care au fost executate cu 20% mai mult decat in anul trecut. La fel, mai mult de jumatate din raspunsurile la recomandari s-au incadrat in termenii oferiti de CC, raspunsurile oferite fiind relevante, bine structurate si cu actele justificative anexate, iar mai putin de 15% din raspunsuri oferite nu sunt relevante.
Cu toate acestea, mai putin de 30% din actiunile intreprinse de autoritati rezolva problemele de facto existente si garanteaza ca acestea nu se vor repeta in viitor. „In conditiile in care majoritatea problemelor apar din cauza lipsei personalului, lipsa motivatiilor financiare de a atrage profesionisti in domeniu, din cauza sistemului de salarizare actual, presupunem ca problemele de administrare ineficienta a resurselor publice, performantele joase pe unele domenii de prima importanta pentru tara, vor persista”, a declarat Tatiana Savva, economist Expert-Grup si autorul studiului.
Pentru a accelera executarea recomandarilor CC, este necesara imbunatatirii mecanismului de control parlamentar, o cooperare mai buna cu Guvernul, dar si o colaborare mai intensa cu organele de drept.
„Curtea de Conturi ar trebui sa aiba mai multe parghii in sanctionarea institutiilor publice care au admis iregularitati in administrarea banilor publici”, a mentionat in acest context Alexandru Nichita, procurorul-sef al sectiei Investigatii financiar-economice din cadrul Procuraturii Generale, prezent si el la eveniment.
De asemenea, este necesar ca Guvernul sa prezinte in plenul Parlamentului un raport privind recuperarea prejudiciilor constatate de CC de circa 7 miliarde lei in 2014 si implementarea masurilor pentru inlaturarea iregularitatilor stipulate in hotararile Curtii de Conturi. in plus, este necesara o colaborare mai stransa dintre CC si Guvern in vederea implementarii unui mecanism de colaborare, mecanism descris in linii generale in Planul de Dezvoltare strategica a Curtii de Conturi.
Citi mai multe in documentul elaborat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup în cadrul proiectului„Procesul bugetar în Republica Moldova: Monitorizarea transparenţei şi promovarea controlului public”: Expert-Grup.
